8 definiții pentru moronci

Explicative DEX

moronci vt [At: SEVASTOS, N. 338 / Pzi: ~cesc / E: ucr морочити] (Mol; Buc) 1 A mustra. 2 A necăji. 3 A cicăli.

MORONCI, moroncesc, vb. IV. Tranz. (Regional) A cicăli; a mustra, a ocări.

MORONCI, moroncesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A necăji; a cicăli. – Ucr. moročyty.

moroncésc v. tr. (rut. moróčiti, a chinui, a înșela). Mold. Chinuĭesc, plictisesc, cicălesc. Olt. (moroncesc și morîncesc). Chinuĭesc, frămînt; morîncit de gîndurĭ și de părerĭ de răŭ (Ĭov. 178). Lucrez răŭ, nu fac treabă serioasă: o morîncește și el acolo, dar nu lucrează!

Sinonime

MORONCI vb. v. admonesta, bodogăni, certa, cicăli, dăscăli, dojeni, moraliza, mustra, plictisi, sâcâi.

moronci vb. IV. tr. (reg.; compl. indică oameni) 1 v. Admonesta. Certa. Dăscăli. Dojeni. Judeca. Moraliza. Mustra. 2 v. Bodogăni. Bombăni. Cicăli. Dăscăli. Plictisi. Sâcâi.

moronci vb. v. ADMONESTA. BODOGĂNI. CERTA. CICĂLI. DĂSCĂLI. DOJENI. MORALIZA. MUSTRA. PLICTISI. SÎCÎI.

Tezaur

MORONCÍ vb. IV. T r a n z. (Mold., Bucov.) A mustra, a cicăli, a necăji. Socrul a ocărî-o Și soacra a moronci-o, C-or mustra-o fără vină. SEVASTOS, N. 339. O moroncește prea tare pe Măndița noastră. I. CR. VI, 314. M-am dus la el să-mi împrumute carul și, În loc să mă folosesc cu ceva, a prins a mă moronci. Com. din VICOVUL DE SUS-RĂDĂUȚI, cf. ALR I 1 399/418. ◊ I n t r a n z. Preoteasa nu-l crede [pe popa] . . . și moroncește. . . într-una de antereu. SEVASTOS, ap. TDRG. – Prez. ind.: moroncesc. – Din ucr. морочити.

Intrare: moronci
verb (VT406)
Surse flexiune: DLRM
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • moronci
  • moroncire
  • moroncit
  • moroncitu‑
  • moroncind
  • moroncindu‑
singular plural
  • moroncește
  • moronciți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • moroncesc
(să)
  • moroncesc
  • moronceam
  • moroncii
  • moroncisem
a II-a (tu)
  • moroncești
(să)
  • moroncești
  • moronceai
  • moronciși
  • moronciseși
a III-a (el, ea)
  • moroncește
(să)
  • moroncească
  • moroncea
  • moronci
  • moroncise
plural I (noi)
  • moroncim
(să)
  • moroncim
  • moronceam
  • moroncirăm
  • moronciserăm
  • moroncisem
a II-a (voi)
  • moronciți
(să)
  • moronciți
  • moronceați
  • moroncirăți
  • moronciserăți
  • moronciseți
a III-a (ei, ele)
  • moroncesc
(să)
  • moroncească
  • moronceau
  • moronci
  • moronciseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

moronci, moroncescverb

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.