3 intrări
7 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
monticol, ~ă a [At: DN3 / Pl: ~i, ~e / E: fr monticole] (Rar) Care trăiește pe munți.
MONTICOL, -Ă adj. (Rar) Care trăiește pe munți, din munți. [< fr. monticole, cf. lat. mons – munte, colere – a locui].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MONTICOL, -Ă adj. (despre specii animale sau vegetale) care crește pe munți. (< fr. monticole, lat. monticola)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
monticol adj. m., pl. monticoli; f. sg. monticolă, pl. monticole
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
MONTI- „munte, montan”. ◊ L. mons, ntis „munte, înălțime” > fr. monti-, engl. id. > rom. monti-. □ ~col (v. -col1), adj., (despre specii animale sau vegetale) care crește pe munți.
- sursa: DETS (1987)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
Fothergilla monticola Ashe. Specie care înflorește primăvara tîrziu. Flori albe și galbene, în ciorchini. Frunze obovate (cca 11 cm lungime, 8,5 cm lățime), la bază cordiforme, pe partea inferioară verzi, slab-pubescente, de regulă numai pe nervuri, pe cea superioară verzi-deschis. Tufă (cca 1,80 m înălțime) mai mult întinsă decît piramidală.
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Halesia monticola (Rehd.) Sarg. Specie care înflorește primăvara tîrziu. Flori albe, campanulate, cca 5, în raceme. Frunze mari, ovate, care apar odată cu florile.
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adjectiv (A1) Surse flexiune: MDN '08, DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
monticol, monticolăadjectiv
- 1. Care trăiește pe munți, din munți. DN
etimologie:
- monticole DN