2 intrări

Articole pe această temă:

24 de definiții (maximum 20 afișate)

arată toate definițiile

MONÉDĂ, monede, s. f. Ban de metal (rar de hârtie) care are sau a avut curs legal pe teritoriul unui stat; p. gener. ban de metal (de valoare mică); mărunțiș. ◊ Expr. A bate (sau a tăia, a face) monedă = a emite bani de metal. A bate monedă (din sau cu ceva) = a insista, a face caz (de ceva). A plăti (cuiva) cu aceeași monedă = a răspunde (cuiva) printr-o comportare similară. (Fam.) Asta e moneda plătită, se spune despre o întâmplare neplăcută survenită în viața cuiva ca o pedeapsă pentru fapta sau faptele rele făcute; faptă și răsplată. [Pl. și: monezi.Var.: monétă s. f.] – Din ngr. monédha.

MONÉDĂ, monede, s. f. Ban de metal (rar de hârtie) care are sau a avut curs legal pe teritoriul unui stat; p. gener. ban de metal (de valoare mică); mărunțiș. ◊ Expr. A bate (sau a tăia, a face) monedă = a emite bani de metal. A bate monedă (din sau cu ceva) = a insista, a face caz (de ceva). A plăti (cuiva) cu aceeași monedă = a răspunde (cuiva) printr-o comportare similară. (Fam.) Asta e moneda plătită, se spune despre o întâmplare neplăcută survenită în viața cuiva ca o pedeapsă pentru fapta sau faptele rele făcute; faptă și răsplată. [Pl. și: monezi.Var.: monétă s. f.] – Din ngr. monédha.

MONÉDĂ, monede, s. f. (Mai ales cu sens colectiv) Bani de metal sau de hîrtie, avînd curs legal pe teritoriul unui stat; (în limbajul obișnuit) bani de metal (de obicei) de valoare mică, bani mărunți, mărunțiș. O nesfîrșită colecție de monede din toate epocile și din toate țările pămîntului. STANCU, U.R.S.S. 122. [în cutie] erau cîteva inele fără pietre, mai multe pietre fără inele, monede vechi de aur și de argint. BASSARABESCU, V. 44. – Variantă: monétă (BOLINTINEANU, O. 118, BOLLIAC, O. 282) s. f.

monédă s. f., g.-d. art. monédei; pl. monéde

monédă s. f., g.-d. art. monédei; pl. monéde[1]

  1. Var. monetă LauraGellner

MONÉDĂ s. ban, piesă, (pop.) para. (O ~ de cinci.)[1]

  1. Var. monetă LauraGellner

MONÉDĂ s.f. Ban de metal sau de hârtie, care are curs legal într-un stat; (curent) ban de metal, mărunțiș. [Var. monetă s.f. / < ngr. moneda, cf. it. moneta, lat. moneta].

MONÉDĂ s. f. 1. ban care are curs legal într-un stat. ♦ hârtie ~ = bani de hârtie. 2. ban de metal. ♦ a bate ~ = a emite bani de metal; (fig.) a plăti (cuiva) cu aceeași ~ = a se comporta față de cineva la fel cum s-a comportat și el într-o situație asemănătoare. (< ngr. moneda)

MONÉDĂ ~ e f. 1) Semn bănesc de metal (mai rar de hârtie) admis și utilizat într-o țară. 2) Ban mărunt de metal; mărunțiș. ~ de argint. ◊ A bate ~e a emite bani de metal. A plăti cu aceeași ~ a răspunde cu o comportare similară. [G.-D. monedei] /<ngr. monédha, it. moneta[1]

  1. Var. monetă LauraGellner

monedă f. bucată de metal, bătută din autoritate suverană, servind comerțului.

hârtíe-monédă (înv.) s. f.

MONÉTĂ s.f. v. monedă.

monétă (monéte), s. f. – Ban de metal. – Var. monedă. Lat. (it.) moneta (sec. XIX), var., din ven. moneda, prin intermediul ngr. μονέδα (Graur, BL, IV, 103; Gáldi 211). – Der. monetar, adj.; monetărie, s. f. (locul unde se fabrică monedă); monetiza, vb. (a bate monedă; a mercantiliza).

*monétă și (maĭ des) -édă f., pl. ete, ede și ezĭ (lat. monéta, monetă, d. Monéta, un supranume al Junoneĭ, d. monére, a înștiința [la Roma, pe Capitoliŭ, se făcuse un templu Junoneĭ Moneta, din cauza semnelor pe care le dădea poporuluĭ. Fiind-că acest templu, ca și altele, a fost întrebuințat ca loc de bătut banĭ, numele zeițeĭ a ajuns să însemne „ban”]; it. monéta, vfr. monnoĭe, nfr. monnaie, sp. moneda, pg. moeda; ngr. monéda; engl. money, germ. münze; rus. monéta. V. monitor). Ban, bucată de metal rătundă (rar alt-fel) bătută de autoritatea suverană ca să servească schimbuluĭ. Col. Banĭ: fabricant de monetă. Monetă de cont, valoare admisă ca unitate în conturile dintre comercianțĭ, dar care poate să nu fie reprezentată pin pĭese metalice în circulațiune, ca ghineĭa engleză. Monetă fiduciară, care n’are valoare de cît pin convențiune, ca biletele de bancă. Monetă fictivă saŭ hîrtie-monetă, bilete de bancă (V. hîrtie). A bate monetă, a fabrica banĭ.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MONÉDĂ s. ban, piesă, (pop.) pará. (O ~ de cinci.)

Intrare: monedă
monedă (pl. -e) substantiv feminin
DOOM2, DEX '09, DEX '98
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular mone moneda
plural monede monedele
genitiv-dativ singular monede monedei
plural monede monedelor
vocativ singular
plural
monedă (pl. -i) substantiv feminin
DEX '09, DEX '98 - ca variantă
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular mone moneda
plural monezi monezile
genitiv-dativ singular monezi monezii
plural monezi monezilor
vocativ singular
plural
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular mone moneta
plural monete monetele
genitiv-dativ singular monete monetei
plural monete monetelor
vocativ singular
plural
Intrare: hârtie-monedă
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular hârtie-mone hârtia-mone
plural
genitiv-dativ singular hârtii-mone hârtiei-mone
plural
vocativ singular
plural
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular hârtie-mone hârtia-mone
plural
genitiv-dativ singular hârtii-mone hârtiei-mone
plural
vocativ singular
plural

monedă monetă

  • 1. Ban de metal (rar de hârtie) care are sau a avut curs legal pe teritoriul unui stat.
    surse: DLRLC DEX '09 DN
    • 1.1. prin generalizare Ban de metal (de valoare mică).
      surse: DEX '09 DLRLC DN sinonime: mărunțiș 2 exemple
      exemple
      • O nesfîrșită colecție de monede din toate epocile și din toate țările pămîntului. STANCU, U.R.S.S. 122.
        surse: DLRLC
      • [În cutie] erau cîteva inele fără pietre, mai multe pietre fără inele, monede vechi de aur și de argint. BASSARABESCU, V. 44.
        surse: DLRLC
    • 1.2. expresie A bate (sau a tăia, a face) monedă = a emite bani de metal.
      surse: DEX '09 MDN '00
    • 1.3. expresie A bate monedă (din sau cu ceva) = a insista, a face caz (de ceva).
      surse: DEX '09
    • 1.4. expresie A plăti (cuiva) cu aceeași monedă = a răspunde (cuiva) printr-o comportare similară.
      surse: DEX '09 MDN '00
    • 1.5. expresie familiar Asta e moneda plătită, se spune despre o întâmplare neplăcută survenită în viața cuiva ca o pedeapsă pentru fapta sau faptele rele făcute; faptă și răsplată.
      surse: DEX '09

etimologie:

hârtie-monedă hârtie-monetă

  • 1. învechit Bani de hârtie.
    surse: MDN '00

etimologie: