14 definiții pentru monastic

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MONASTIC, -Ă, monastici, -ce, adj. Mănăstiresc. ♦ De călugăr, propriu călugărului; călugăresc. – Din fr. monastique.

MONASTIC, -Ă, monastici, -ce, adj. Mănăstiresc. ♦ De călugăr, propriu călugărului; călugăresc. – Din fr. monastique.

monastic, ~ă a [At: CALENDAR (1852), XXVI, 9 / Pl: ~ici ~ice / E: fr monastique] 1 (Înv) Mănăstiresc (1). 2 Specific călugărului. 3 Ca de călugăr.

MONASTIC, -Ă, monastici, -e, adj. (Învechit) Mănăstiresc, călugăresc. Edificiu monastic. ODOBESCU, S. I 442.

MONASTIC, -Ă adj. Mănăstiresc. ♦ Monahal. [< fr. monastique].

MONASTIC, -Ă adj. mănăstiresc. ◊ propriu călugărilor. (< fr. monastique)

MONASTIC ~că (~ci, ~ce) 1) Care ține de mănăstire; referitor la mănăstire; mănăstiresc. 2) Care ține de călugări; propriu călugărilor; călugăresc. /<fr. monastique

monastic a. relativ la călugări: vieață monastică.

*monástic, -ă adj. (vgr. monastikós). Mînăstiresc, monahal, călugăresc.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

monastic adj. m., pl. monastici; f. monastică, pl. monastice

monastic adj. m., pl. monastici; f. monastică, pl. monastice

monastic adj. m., pl. monastici; f. sg. monastică, pl. monastice

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

MONASTIC adj. v. călugăresc, mănăstiresc, monahal, monahicesc.

monastic adj. v. CĂLUGĂRESC. MĂNĂSTIRESC. MONAHAL. MONAHICESC.

Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MONASTIC, -Ă adj. (Învechit) Mănăstiresc (1). Suindu-se în muntele Cașin au . . . înființat tagma monahică. . . , prescriindu-li statute și modul viețuirei monastice. CALENDAR (1852), XXVI/9, cf. BARCIANU, V., COSTINESCU, LM. Edificiu monastic. ODOBESCU, S. I, 442, cf. DDRF, ALEXI, W. ♦ Specific călugărului, ca de călugăr. Infirmitatea lui se traduce, credem, prin dificultăți de văz și printr-o nevoie monastică de nemișcare și tăcere. ARGHEZI, C. J. 34. – Pl. : monastici, -ce. – Din fr. monastique.

Intrare: monastic
monastic adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • monastic
  • monasticul
  • monasticu‑
  • monastică
  • monastica
plural
  • monastici
  • monasticii
  • monastice
  • monasticele
genitiv-dativ singular
  • monastic
  • monasticului
  • monastice
  • monasticei
plural
  • monastici
  • monasticilor
  • monastice
  • monasticelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

monastic, monasticăadjectiv

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.