12 definiții pentru monahal


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MONAHÁL, -Ă, monahali, -e, adj. Care aparține monahului, specific monahului sau vieții de monah; călugăresc, monahicesc. – Monah + suf. -al.

MONAHÁL, -Ă, monahali, -e, adj. Care aparține monahului, specific monahului sau vieții de monah; călugăresc, monahicesc. – Monah + suf. -al.

monahal, ~ă a [At: NEGULICI / V: (înv) ~acal / Pl: ~i, ~e / E: monah + -al] 1 Care aparține monahului Si: călugăresc, mănăstiresc, monahicesc (1), (înv) monahic (1). 2 Care se referă la situația sau la viața de monah Si: călugăresc, mănăstiresc, monahicesc (2), (înv) monahic (2). 3 Specific monahului Si: călugăresc, mănăstiresc, monahicesc (3), (înv) monahic (3).

MONAHÁL, -Ă, monahali, -e, adj. Călugăresc. O, tristeți ale psihologiei monahale! GALACTION, O. I 61.

MONAHÁL, -Ă adj. Călugăresc; monastic. [< monah + -al, cf. fr. monacal].

MONAHÁL, -Ă adj. de monah; călugăresc. (după fr. monacal)

MONAHÁL ~ă (~i, ~e) Care ține de monahi; propriu monahilor; călugăresc. /monah + suf. ~al

*monahál, -ă adj. (lat. monachalis îld. monáchicus, d. vgr. monahikós. Cp. cu central, îld. centric). Călugăresc, monastic.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

monahál adj. m., pl. monaháli; f. monahálă, pl. monahále

monahál adj. m., pl. monaháli; f. sg. monahálă, pl. monahále


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MONAHÁL adj. 1. v. călugăresc. 2. călugăresc, mănăstiresc, monahicesc, (livr.) claustral. (Duce o viață ~.)

MONAHAL adj. (BIS.) 1. călugăresc, mănăstiresc, monahicesc, (înv.) îngeresc, monahic, monastic. (Cinul ~.) 2. călugăresc, mănăstiresc, monahicesc, (livr.) claustral. (Duce o viață ~.)

Intrare: monahal
monahal adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • monahal
  • monahalul
  • monahalu‑
  • monaha
  • monahala
plural
  • monahali
  • monahalii
  • monahale
  • monahalele
genitiv-dativ singular
  • monahal
  • monahalului
  • monahale
  • monahalei
plural
  • monahali
  • monahalilor
  • monahale
  • monahalelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

monahal

etimologie:

  • Monah + sufix -al.
    surse: DEX '09 DEX '98