2 intrări

10 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MOLDÁV, -Ă, moldavi, -e, s. m. și f., adj. (Înv.) 1. S. m. și f. Moldovean. 2. Adj. Moldovenesc. – Din fr. moldave.

MOLDÁV, -Ă, moldavi, -e, s. m. și f., adj. (Înv.) 1. S. m. și f. Moldovean. 2. Adj. Moldovenesc. – Din fr. moldave.

MOLDÁV, -Ă, moldavi, -e, adj. (Învechit) Moldovean, moldovenesc. Capul zimbrului moldav țiind în coarnele sale pajura împărătească. NEGRUZZI, S. I 42.

MOLDÁV1 ~ă (~i, ~e) înv. Care aparține Moldovei sau populației ei; din Moldova; moldovean. /<fr. moldave

MOLDÁV2 ~ă (~i, ~e) m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Moldovei sau este originară din Moldova; moldovean. /<fr. Moldave


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

moldáv (înv.) adj. m., s. m., pl. moldávi; adj. f., s. f. moldávă, pl. moldáve

moldáv s. m., adj. m., pl. moldávi; f. sg. moldávă, g.-d. art. moldávei, pl. moldáve


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MOLDÁV adj. v. moldovenesc.

MOLDÁV s., adj. v. moldovean.

Intrare: moldav (adj.)
moldav adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • moldav
  • moldavul
  • moldavu‑
  • molda
  • moldava
plural
  • moldavi
  • moldavii
  • moldave
  • moldavele
genitiv-dativ singular
  • moldav
  • moldavului
  • moldave
  • moldavei
plural
  • moldavi
  • moldavilor
  • moldave
  • moldavelor
vocativ singular
plural
Intrare: moldav (s.m.)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • moldav
  • moldavul
  • moldavu‑
plural
  • moldavi
  • moldavii
genitiv-dativ singular
  • moldav
  • moldavului
plural
  • moldavi
  • moldavilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)