modelare sf [At: NEGULICI / Pl: ~lări / E: modela] 1 Executare după model (2) Si: modelaj (1), (rar) modelat¹ (1), modelizare (1). 2 Reproducere a unui model (8) Si: modelaj (2), (rar) modelat¹ (2), modelizare (2). 3 Cizelare a formei unui obiect Si: fasonare, modelaj (3), (rar) modelat¹ (3), modelizare (3). 4 Studiere a unui obiect sau fenomen inaccesibil cercetării directe cu ajutorul unui obiect sau fenomen direct cognoscibil Si: modelaj (4), (rar) modelat¹ (4). 5 Influențare. 6 Sculptare.

MODELARE s. f. Acțiunea de a modela.

MODELARE s.f. Acțiunea de a modela și rezultatul ei; modelaj. ♦ Metodă utilizată în știință și tehnică constînd în reproducerea schematică a unui obiect sau sistem sub forma unui sistem similar sau analog în scopul studierii proprietăților și transformărilor sistemului original. [< modela].

MODELARE s. f. 1. acțiunea de a modela. 2. metodă în știință și tehnică constând în reproducerea schematică a unui obiect sau sistem sub forma unui sistem similar sau analog. ◊ (mat.) reprezentare a unei relații prin simbolism matematic. ◊ construire de modele. 3. reproducere în relief a formelor în sculptură; modelaj. (< modela)

modela [At: POLIZU / Pzi: ~ez / E: fr modeler] 1 vt A executa după un anumit model (2) Si: a modeliza (1). 2 vt A reproduce un model (8) Si: a modeliza (2). 3 vt A da o anumită formă Si: a fasona, a modeliza (3). 4 vt (Spc) A sculpta. 5 vr (Rar) A fi maleabil (1). 6 A studia un obiect sau un fenomen inaccesibil cercetării directe cu ajutorul unui obiect sau fenomen direct cognoscibil, care îl înlocuiește și cu care se află într-o anumită corespondență. 7 vt A influența.

modelar, ~ă smf [At: NOM. PROF. 7 / Pl: ~i, ~e / E: model + -ar] (Rar) 1-2 Modelator (1-2). 3 smf (Spc) Modelor.

MODELA, modelez, vb. I. Tranz. 1. A prelucra un obiect din material plastic sau adus în stare plastică, a da materialului forma dorită; a fasona. Lua lecțiuni de sculptură și... în cîteva luni modela busturi după natură. CARAGIALE, N. F. 100. ♦ A confecționa modele de lemn sau de metal, folosite în turnătorie pentru a executa tipare. 2. Fig. A modifica după voie, a potrivi după..., a adapta; a influența. Fiecare om are pentru sufletul lui o cheie anume potrivită; unora, ea rămîne a le fi singurul secret. Dacă o ai, descui și intri; poți să le modelezi sufletul după cum vrei. MIHALE, O. 170. Avea convingerea mare că verbul său fierbinte merge totdeauna drept în inima țăranului și o modelează după intențiile lui. REBREANU, R. II 86. Acea iubire delicată care i-a modelat primele gînduri, primele manifestări ale sufletului. VLAHUȚĂ, O. A. III 16.

MODELA vb. I. tr. 1. A executa într-un material plastic modelul unei lucrări de sculptură. ♦ A face modele pentru turnătorie. 2. (Fig.) A da expresia dorită, a forma. ♦ A influența. [< fr. modeler, it. modellare].

MODELA vb. tr. 1. a executa dintr-un material plastic modelul unei lucrări de sculptură. 2. a confecționa modele pentru turnătorie. 3. (fig.) a da expresia dorită. (< fr. modeler, it. modellare)

modelar, -ă s. m. f. Creator de modele ◊ „Ecaterina M., modelară de la laboratorul de creație al fabricii Adesgo.” I.B. 7 II 61 p. 1 (din model + -ar; Fl. Dimitrescu în LR 4/62 p. 387)

A MODELA ~ez 1. tranz. 1) (substanțe, materiale) A prelucra prin frământare pentru a aduce la forma dorită. 2) (obiecte) A face să capete (prin prelucrare) o anumită formă; a fasona. Eroziunea ~ează relieful. 3) fig. (caracterul, firea, individualitatea) A supune unei influențe directe. 4) (obiecte sau fenomene inaccesibile cercetării directe) A studia cu ajutorul unui model. 2. intranz. A realiza modelul unor obiecte, folosind ca materie substanțe maleabile. /<fr. modeler, it. modellare

MODELAR ~ă (~i, ~e) m. și f. Persoană care creează modele. /model + suf. ~ar

modelà v. 1. a forma din argilă sau ceară modelul unui obiect de executat în marmoră sau bronz: a modela o statuă: 2. în pictură: a reda exact, prin mijlocul clar-obscurului, relieful figurilor; 3. fig. a regula, a conforma: a modela conduita sa după a altuia.

modeléz v. tr. (fr. modeler, it. modeliare. V. modelez). Formez din argilă (ceară, gips) modelu unuĭ obĭect care trebuĭe să fie executat în marmură saŭ în metal: a modela o statuă. Daŭ formă argileĭ (cereĭ, gipsuluĭ): a modela argila. În pictură, redaŭ exact reliefu pin ajutoru umbrelor. Fig. Regulez, acomodez, conformez unuĭ model: cînele pare modelat după lup, îmĭ modelez purtarea mea după a altuĭa. V. refl. Îmĭ regulez acțiunile, purtarea: ceĭ micĭ se modelează după ceĭ marĭ.

modelare s. f., g.-d. art. modelării; pl. modelări

modelare s. f., g.-d. art. modelării; pl. modelări

modelare s. f., g.-d. art. modelării; pl. modelări

modela (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. modelez, 3 modelează; conj. prez. 1 sg. să modelez, 3 să modeleze

modela (a ~) vb., ind. prez. 3 modelează

modela vb., ind. prez. 1 sg. modelez, 3 sg. și pl. modelează

modelar s. m., pl. modelari

modelară s. f., pl. modelare

MODELARE s. 1. v. fasonare. 2. modelaj, modelat. (Operații succesive de ~.) 3. v. sculptare. 4. modelizare. (~ a unui sistem tehnic.)

MODELARE s. 1. fasonare, formare. (~ unui material.) 2. modelaj, modelat. (Operații succesive de ~.)

MODELA vb. 1. v. fasona. 2. v. sculpta.

MODELAR s. v. modelor.

MODELA vb. 1. a fasona, a forma, (înv. și pop.) a tipări. (A ~ un material.) 2. a sculpta. (A ~ marmura.)

modelar s. v. MODELOR.

MODELARE s. f. Acțiunea de a m o d e l a; modelaj, (rar) modelat¹. Cf. NEGUL.ICI, POLIZU, PONTBRIANT, D., COSTINESCU, DDRF, MDT, LTR. – Pl.: modelări. – V. modela.

MODELA vb. I. Tranz. A executa după un anumit model (1), a reproduce un model (2); a da o anumită formă; a fasona; (în special a sculpta. Cf. BARONZI, I. L. IV, 202, POLIZU, PONTBRIANT, D. Lua lecțiuni de sculptură și. . . în cîteva luni modela busturi după natură. CARAGIALE, N. F. 100, cf. id. O. VII, 433. Am găsit o imagine plastică a unui Eminescu tînăr. . . modelat din lut. SADOVEANU, E. 73. Utemista. . . modelează acum cu îndemânare flori minunate în ceramică. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2 758. Abia acasă, simțind încă în vîrful degetelor miezul moale, pe care ca un sculptor l-a modelat, a țîșnit în lumină eroarea. Cei 8 mm care ar fi adus o pagubă atît de mare uzinei. V. ROM. august 1 961, 65. ◊ Fi g. Ce s-a făcut. . . cu acea iubire delicată care i-a modelat primele gînduri ! VLAHUȚĂ, D. 23. Trebuie să ne modelăm criteriile după realizări și nu după conveniențe. LOViNESCU, C. VII, 28. Avea convingerea mare că verbul său fierbinte merge totdeauna drept în inima țăranului și o modelează după intențiile lui. REBREANU, R. II, 86. Oamenii și-au modelat fața într-un surîs satisfăcut. RALEA, S. T, I, 272. Modelează forma fonetică a cuvîntului după necesitățile fondului. ROSETTI, S. L. 54. Fiecare om are pentru sufletul lui o cheie anume potrivită . . . Dacă o ai, descui și intri; poți să le modelezi sufletul după cum vrei. MIHALE, O. 170. Profesorii se îngrămădiseră în fundul adăpostului și așteptau. Andrei constată că groaza le modela obrazuri grotești, ca măștile. T. POPOVICI, S. 22. (R e f l.) În schema lui, acel cineva vrea să vîre cu sila sufletele vii, să le încătușeze, parcă viața s-ar modela după dorințele sau concluziile cuiva. REBREANU, P. S. 122. ♦ R e f l. (Rar) A fi maleabil (1). Pămîntul din aceste pături se modelează, se prinde de degete și se lipește ca ceara. I. IONESCU, D. 364. ♦ A studia un obiect sau un fenomen inaccesibil cercetării directe cu ajutorul unui obiect sau fenomen direct cognoscibil, care îl înlocuiește și cu care se află într-o anumită corespondență. – Prez. ind.: modelez. – Din fr. modeler.

MODELÁR s. m. (Rar) Modelor. Cf. NOM. PROF. 7. La ora 3, noaptea, modelarul. . . a intrat val-vîrtej în turnătorie. V. ROM. august 1 961, 64. Trebuie știut că modelarul Bărăscu avea un gir: acela al meșterului și al controlorului care i-au dat cale liberă. ib. 65. – Pl.: modelări. – Model + suf. -ar.