opțiuni
  • info

2 intrări

13 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MOARAT, -Ă, moarați, -te, adj. Care are aspectul moarului (1). – Din fr. moiré.

MOARAT, -Ă, moarați, -te, adj. Care are aspectul moarului (1). – Din fr. moiré.

moarat, ~ă a [At: CAMIL PETRESCU, O. II, 132 / Pl: ~ați, ~e / E: fr moiré] Care are aspectul moarului Si: (nob) moariu.

MOARAT, -Ă adj. Care are aspectul moarului. [Pron. moa-. / < fr. moiré].

*moarát adj. (fr. moiré). Care are aspectu moaruluĭ.

MOARA vb. tr. a da reflexe de moar unei țesături, unei stofe, unor metale. (< fr. moirer)

*moaréz v. tr. (fr. moirer). Daŭ aspect de moar: a moara o panglică.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

moarat (desp. moa-) adj. m., pl. moarați; f. moarată, pl. moarate

moarat (moa-) adj. m., pl. moarați; f. moarată, pl. moarate

moarat adj. m. (sil. moa-), pl. moarați; f. sg. moarată, pl. moarate

moara vb., ind. prez. 1 sg. moarez, 3 sg. și pl. moarează

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

MOARAT adj. (TEXT.) (rar) moariu. (Țesătură ~.)

MOARAT adj. (rar) moariu. (Țesătură ~.)

Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MOARAT, -Ă adj. Care are aspectul moarului ; (neobișnuit) moariu. Intră și-și alese un guler și două legături noi de gît, moarate, roșcate cu ape verzi. CAMIL PETRESCU, O. II, 132. - Pl.: moarați, -te. – Din fr. moiré.

Intrare: moarat
moarat adjectiv
  • silabație: moa-rat info
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • moarat
  • moaratul
  • moaratu‑
  • moarată
  • moarata
plural
  • moarați
  • moarații
  • moarate
  • moaratele
genitiv-dativ singular
  • moarat
  • moaratului
  • moarate
  • moaratei
plural
  • moarați
  • moaraților
  • moarate
  • moaratelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: moara
verb (VT201)
Surse flexiune: MDN '08, DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • moara
  • moarare
  • moarat
  • moaratu‑
  • moarând
  • moarându‑
 singular plural
  • moarează
  • moarați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • moarez
 (să)
  • moarez
  • moaram
  • moarai
  • moarasem
a II-a (tu)
  • moarezi
 (să)
  • moarezi
  • moarai
  • moarași
  • moaraseși
a III-a (el, ea)
  • moarează
 (să)
  • moareze
  • moara
  • moară
  • moarase
plural I (noi)
  • moarăm
 (să)
  • moarăm
  • moaram
  • moararăm
  • moaraserăm
  • moarasem
a II-a (voi)
  • moarați
 (să)
  • moarați
  • moarați
  • moararăți
  • moaraserăți
  • moaraseți
a III-a (ei, ele)
  • moarează
 (să)
  • moareze
  • moarau
  • moarară
  • moaraseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

moarat, moaratăadjectiv

etimologie:

moara, moarezverb

  • 1. A da reflexe de moar unei țesături, unei stofe, unor metale. MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.