2 intrări

17 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MOȘÍRE, moșiri, s. f. (Rar) Acțiunea de a moși (1); moșit. – V. moși.

MOȘÍRE, moșiri, s. f. (Rar) Acțiunea de a moși (1); moșit. – V. moși.

moșire sf [At: POLIZU / Pl: ~ri / E: moși] (Rar) 1 Acordare a ajutorului necesar, unei femei, la naștere Si: moșit (2). 2 Acordare a primelor îngrijiri unui nou-născut Si: moșit (3). 3 Tăiere a buricului unui nou-născut Si: moșit (4).

MOȘÍ, moșesc, vb. IV. (Pop. și fam.) 1. Tranz. A da ajutorul necesar unei femei la naștere; a da nou-născutului primele îngrijiri, a-i tăia buricul. 2. Intranz. și refl. A lucra încet, a se trudi mult la un lucru, a se căzni (fără succes); a se mocăi, a se mocoși. – Din moașă.

moși [At: PANN, P. V. I, 168/12 / Pzi: esc / E: moașă] 1 vt A da ajutorul necesar unei femei la naștere. 2 vt (Fig; fam; c. i. oameni) A copleși cu îngrijiri Si: a cocoloși, a corcoli. 3 vt (Fig; fam; c. i. oameni) A struni. 4 vr (Fig; fam; c. i. oameni) A certa. 5-6 vir (Fam) A lucra foarte încet, a se trudi mult la un lucru, fără succes Si: a se mocăi, a se mocoși. 7 vt A da nou-născutului primele îngrijiri. 8 vt A tăia buricul unui nou-născut.

MOȘÍ, moșesc, vb. IV. 1. Tranz. A da ajutorul necesar unei femei la naștere; a da nou-născutului primele îngrijiri, a-i tăia buricul. 2. Intranz. și refl. (Fam.) A lucra încet, a se trudi mult la un lucru, a se căzni (fără succes); a se mocăi, a se mocoși. – Din moașă.

MOȘÍ, moșesc, vb. IV. 1. Tranz. A da ajutorul necesar unei femei la naștere. ♦ A ajuta un copil să se nască, a tăia buricul copilului la naștere. A adus Triglea pe baba Chița Trigloaia, care-l moșise cu aproape douăzeci de ani în urmă. SADOVEANU, M. C. 48. 2. Intranz. și refl. (Familiar) A lucra încet de tot, a face cu zăbavă un lucru, a se trudi mult, de obicei fără rezultat satisfăcător, a nu mai isprăvi o treabă începută, a moșmoli, a mocăi. Ce (le) tot moșești acolo? 3. Tranz. (Cu privire la o persoană) A învăța minte; a struni, a bate. Lasă-l să-l moșesc eu. PANN, P. V. III 25.

A MOȘ/Í ~ésc 1. tranz. 1) (femei) A ajuta în timpul nașterii în calitate de moașă. 2) (copii nou-născuți) A îngriji în primele ore după naștere; a tăia cordonul ombilical. 3) fig. A da sfaturi insistente și inutile. 2. intranz. A lucra încet și fără spor. /Din moașă

moșì v. a ajuta pe o femeie sâ nascâ. [V. moașă].

moșésc v. tr. (d. moașă). Ajut să nască.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

moșíre (rar) s. f., g.-d. art. moșírii; pl. moșíri

moșíre s. f., g.-d. art. moșírii; pl. moșíri

moșí (a ~) (pop., fam.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. moșésc, imperf. 3 sg. moșeá; conj. prez. 3 moșeáscă

moșí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. moșésc, imperf. 3 sg. moșeá; conj. prez. 3 sg. și pl. moșeáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MOȘÍRE s. moșit. (~ unui copil.)

MOȘÍ vb. v. migăli, mocăi, mocoși, moșmondi, moșmoni, ticăi.

moși vb. v. MIGĂLI. MOCĂI. MOCOȘI. MOȘMONDI. MOȘMONI. TICĂI.

Intrare: moșire
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • moșire
  • moșirea
plural
  • moșiri
  • moșirile
genitiv-dativ singular
  • moșiri
  • moșirii
plural
  • moșiri
  • moșirilor
vocativ singular
plural
Intrare: moși
verb (VT402)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • moși
  • moșire
  • moșit
  • moșitu‑
  • moșind
  • moșindu‑
singular plural
  • moșește
  • moșiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • moșesc
(să)
  • moșesc
  • moșeam
  • moșii
  • moșisem
a II-a (tu)
  • moșești
(să)
  • moșești
  • moșeai
  • moșiși
  • moșiseși
a III-a (el, ea)
  • moșește
(să)
  • moșească
  • moșea
  • moși
  • moșise
plural I (noi)
  • moșim
(să)
  • moșim
  • moșeam
  • moșirăm
  • moșiserăm
  • moșisem
a II-a (voi)
  • moșiți
(să)
  • moșiți
  • moșeați
  • moșirăți
  • moșiserăți
  • moșiseți
a III-a (ei, ele)
  • moșesc
(să)
  • moșească
  • moșeau
  • moși
  • moșiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

moșire

etimologie:

  • vezi moși
    surse: DEX '98 DEX '09

moși popular familiar

etimologie:

  • moașă
    surse: DEX '98 DEX '09