2 intrări
21 de definiții
- explicative DEX (8)
- ortografice DOOM (6)
- sinonime (3)
- arhaisme și regionalisme (1)
- tezaur (3)
Explicative DEX
MOȘIC, moșici, s. m. (Fam.; folosit mai ales ca apelativ) Moșuleț. – Moș + suf. -ic.
MOȘIC, moșici, s. m. (Fam.; folosit mai ales ca apelativ) Moșuleț. – Moș + suf. -ic.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
MOȘICĂ, moșici, s. f. (Reg.) Diminutiv al lui moașă. ♦ Bunică; p. ext. femeie bătrână, băbuță. – Moașă + suf. -ică.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
moșic2 s [At: CL 1957, 193 / Pl: nct / E: ger Mass + Schicht] (Reg) Strat de cărbune de 40-50 cm în zăcământ Si: (reg) moșicolă, mușer.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
moșică sf [At: BÂRLEA, C. P. 236 / Pl: ~ici / E: moașă + -ică] 1-6 (Reg; șhp) Moașă (1-3) (tânără).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MOȘICĂ, moșici, s. f. Diminutiv al lui moașă. ♦ Bunică; p. ext. femeie bătrână, băbuță. – Moașă + suf. -ică.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
MOȘIC, moșici, s. m. (Familiar) Diminutiv al lui moș. Mulțumim dumitale, moșicule, îi răspunde fata. ISPIRESCU, L. 335. ♦ (În jocul păpușilor) Păpușă reprezentînd un bătrîn. Moșicule și păiățică, Vă roagă și moș Ionică Să-i faceți o trebșoară mică. TEODORESCU, P. P. 131.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MOȘICĂ, moșici, s. f. 1. Diminutiv al lui moașă. (Cu pronunțare regională) Aceasta este moașa. Copilul îi mai zice și moșîcă. ȘEZ. IX 158. 2. Băbuță. Bine-ai venit, moșică! SBIERA, P. 118. Bună ziua, voinicele! – Mulțămesc moșichii mele. ȘEZ. IX 87.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
moșíc m. Fam. Dim. d. moș.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
moșic (fam.) s. m., pl. moșici
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
moșică (reg.) s. f., g.-d. art. moșichii/moșicii; pl. moșici
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
moșic (fam.) s. m., pl. moșici
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
moșică (reg.) s. f., g.-d. art. moșicii/moșichii; pl. moșici
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
moșic s. m., voc. art. moșicole; pl. moșici
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
moșică s. f., g.-d. art. moșicăi/moșicii/moșichii; pl. moșici
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
MOȘIC s. moșuleț, moșulică, (reg.) moșuc, moșuț.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
moșic s.m. (fam.) v. Moșuleț. Moșulică.
- sursa: DGS (2013)
- adăugată de Sorin Herciu
- acțiuni
MOȘIC s. moșuleț, moșulică, (reg.) moșuc, moșuț.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Arhaisme și regionalisme
moșícă, moșici, s.f. 1. Moașă: „Măi, decât să-mi schimb numele, să știi că mai bine nu mă bag de slugă și mai bine mor decât să-mi schimb io numele dat de moșica și tata” (Bilțiu, 2007: 341). 2. Bunică: „Mărita-m-oi, mărita, / Pân-a trăi moșica” (Bârlea, 1924, II: 194). ■ (onom.) Moșica, nume de familie în jud. Maram. – Din moașă + suf. -ică (MDA).
- sursa: DRAM 2021 (2021)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
Tezaur
MÓȘIC2 subst. (Regional) Strat de cărbune de 40-50 cm (în zăcămînt); (regional) moșicolă, mușer, cărbune mușeros, strat sălbatic. Cf. CL 1957, 193, GL. V. J. - Pl.: ? – Din germ. Mass + Schicht.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MOȘÍC1 s. m. (Folosit mai ales ca apelativ) Diminutiv al lui m o ș (I 1, 2); moșuleț. Moșicule ! știi prea bine că noi toate te iubim Și ca pe un tată tocma te avem și te cinstim. PANN, Ș. I, 21/7. Dar ce e lumea asta, moșicule ! HELIADE, O. I, 272. Să vii sîmbătă, moșicule, că astăzi nu face boierul milostenii. FILIMON, O. I, 256. Om bun, moșicule; sînt călător. ISPIRESCU, L. 262, cf. 335. Moșicule, fă bine de pune mîna pe-o cazma și scoate-mi pustia de comoară. DELAVRANCEA, ap. CADE. Moșicule și păiețică, Vă roagă și moșiu Ionică Să-i faceți o trebșoară mică. TEODORESCU, P. P. 131, cf. A V 15. – Pl.: moșici. – Moș + suf. -ic.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MOȘÍCĂ s. f. Diminutiv al lui m o a ș ă. 1. (Regional) Cf. m o a ș ă (I 1). Mărita-m-oi, mărita, Pîn-o trăi moșica. BÎRLEA, C. P. 236, cf. ALRM I/II h 238, ALR II/365, A V 6, 15, 21. 2. (Regional) Cf. moașă (I 2). Bine-ai venit, moșică ! SBIERA, P. 118. Și cu moartea s-o-ntîlnit. – Bună ziua, voinicele ! – Mulțumesc moșichii mele. ȘEZ. XIX, 87.Cf. m o a ș ă (I 3). Cf. POLIZU. Aceasta este moașa. . . Copilul îi mai zice și moșîcă. ȘEZ. IX, 158, cf. ALR II/848. – Pl.: moșici. – Gen.-dat.: moșichii. – Moașă + suf. -ică.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
| substantiv masculin (M13) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular |
| |
| plural |
| ||
| substantiv feminin (F48) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular |
| |
| plural |
| ||
moșic, moșicisubstantiv masculin
- 1. (Folosit mai ales ca apelativ) Diminutiv al lui moș. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Mulțumim dumitale, moșicule, îi răspunde fata. ISPIRESCU, L. 335. DLRLC
- 1.1. (În jocul păpușilor) Păpușă reprezentând un bătrân. DLRLC
- Moșicule și păiățică, Vă roagă și moș Ionică Să-i faceți o trebșoară mică. TEODORESCU, P. P. 131. DLRLC
-
-
etimologie:
- Moș + -ic. DEX '98 DEX '09
moșică, moșicisubstantiv feminin
- 1. Diminutiv al lui moașă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Aceasta este moașa. Copilul îi mai zice și moșîcă. ȘEZ. IX 158. DLRLC
-
etimologie:
- Moașă + -ică. DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.