opțiuni
  • info

9 definiții pentru mitroacă

Explicative DEX

mitroacă sf [At: ANTIPA, P. 468 / Pl: ~ce / E: nct] 1 (Mol) Scripete format dintr- un butuc gros cu mânere la capete, cu ajutorul căruia se trage năvodul din apă Si: berbec, vârtej. 2 (Iht; reg) Mai multe specii de guvizi Si: (reg) mitrocar Vz pitroc (Gobins).

MITROACĂ, mitroace, s. f. Piesă auxiliară a dubei de pescuit pe care se deapănă năvodul (cînd acesta e scos din apă).

mitroacă f. Zool. guvidie. [Cf. mitră: capul peștelui e foarte mare și turtit].

Ortografice DOOM

mitroacă (reg.) (desp. mi-troa-) s. f., g.-d. art. mitroacei; pl. mitroace

mitroacă (reg.) (mi-troa-) s. f., g.-d. art. mitroacei; pl. mitroace

mitroacă s. f. (sil. -troa-), g.-d. art. mitroacei; pl. mitroace

Sinonime

MITROACĂ s. v. glăvoacă.

mitroacă s. v. GLĂVOACĂ.

Tezaur

MITROACĂ s. f. 1. (Prin sudul Mold.) Scripete format dintr-un butuc gros cu minere la capete, cu ajutorul căruia se trage năvodul din apă; vîrtej, berbec. Cf. ANTIPA, P. 468. 2. (Regional) Nume dat mai multor specii de guvizi; (regional) mitrocar (Gobius). V. p i t r o c. Cf. ANTIPA, P. 468, id. F. I. 67, ATILA, P. 357, BĂCESCU, P. 113. - Pl.: mitroace. – Etimologia necunoscută.

Intrare: mitroacă
mitroacă substantiv feminin
  • silabație: mi-troa-că info
substantiv feminin (F4)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mitroacă
  • mitroaca
plural
  • mitroace
  • mitroacele
genitiv-dativ singular
  • mitroace
  • mitroacei
plural
  • mitroace
  • mitroacelor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

mitroacă, mitroacesubstantiv feminin

  • 1. Piesă auxiliară a dubei de pescuit pe care se deapănă năvodul (când acesta e scos din apă). DLRLC

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.