12 definiții pentru mitomanie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

mitomanie sf [At: V. ROM. ianuarie 1957, 173 / Pl: ~ii / E: fr mythomanie] Boală psihică ce se manifestă prin tendința de a denatura adevărul, de a inventa fapte care nu s-au petrecut în realitate.

MITOMANÍE s. f. Boală mintală caracterizată prin nevoia patologică a unor persoane de a altera adevărul, de a fabula, de a inventa povești care le avantajează; p. gener. mania de a minți. – Din fr. mythomanie.

MITOMANÍE s. f. Boală psihică caracterizată prin tendința de a denatura adevărul, de a inventa fapte care nu s-au petrecut în realitate; p. gener. mania de a minți. – Din fr. mythomanie.

MITOMANÍE s.f. (Med.) Manie caracterizată prin tendința maladivă de a denatura adevărul, de a minți; (p. ext.) mania de a minți. [< fr. mythomanie, cf. gr. mythos – mit, mania – nebunie].

MITOMANÍE s. f. tendință patologică de a fabula; mania de a minți. (< fr. mythomanie)

MITOMANÍE f. Stare patologică constând în tendința de a denatura adevărul; mania de a minți. /<fr. mythomanie


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

mitomaníe s. f., art. mitomanía, g.-d. mitomaníi, art. mitomaníei

mitomaníe s. f., art. mitomanía, g.-d. mitomaníi, art. mitomaníei


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MITOMANÍE s. (MED.) confabulație.

MITOMANIE s. (MED.) confabulație.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

MITO-2 „legendă, fabulație”. ◊ gr. mythos „povestire, legendă” > fr. mytho-, germ. id., engl. id. > rom. mito-.~grafie (v. -grafie), s. f., descriere sistematică a miturilor; ~gramă (v. -gramă), s. f., ansamblu de semne care au o anumită semnificație simbolică sau ideologică; ~logie (v. -logie1), s. f., disciplină care studiază geneza și evoluția miturilor; ~manie (v. -manie), s. f., formă de dezechilibru psihic, care se caracterizează prin tendința maladivă de a denatura adevărul.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

MITOMANÍE (< fr.; gr. mythos „povestire, mit” + mania „manie”) s. f. Boală mintală caracterizată ca o tendință constituțională patologică a unor persoane de a altera adevărul, de a fabula, de a inventa minciuni și povești imaginare care îi descriu ca martori și de obicei într-o poziție avantajoasă. Termen introdus de medicul francez Ernest Dupré în 1905.

Intrare: mitomanie
mitomanie substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mitomanie
  • mitomania
plural
  • mitomanii
  • mitomaniile
genitiv-dativ singular
  • mitomanii
  • mitomaniei
plural
  • mitomanii
  • mitomaniilor
vocativ singular
plural