11 definiții pentru mitocănie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

mitocănie sf [At: ȘĂINEANU, D. U. / Pl: ~ii / E: mitocan + ~ie] Atitudine, comportare, expresie de mitocan Si: bădărănie, grosălănie, mojicie.

MITOCĂNÍE, (2) mitocănii, s. f. 1. Atitudine, comportare, afirmație etc. de mitocan. 2. Mojicie, grosolănie, bădărănie, vulgaritate. – Mitocan + suf. -ie.

MITOCĂNÍE, mitocănii, s. f. Atitudine, comportare, afirmație etc. de mitocan; mojicie, grosolănie, bădărănie, vulgaritate. – Mitocan + suf. -ie.

MITOCĂNÍE, mitocănii, s. f. Purtare, faptă, vorbă de mitocan; bădărănie, mojicie.

MITOCĂNÍE ~i f. Comportare sau vorbă de mitocan; bădărănie. /mitocan + suf. ~ie

mitocăníe f. Fam. Purtare de mitocan.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

mitocăníe s. f., art. mitocănía, g.-d. art. mitocăníei; (fapte) pl. mitocăníi, art. mitocăníile

mitocăníe s. f., art. mitocănía, g.-d. art. mitocăníei; (fapte) pl. mitocăníi, art. mitocăníile


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MITOCĂNÍE s. bădărănie, grosolănie, impolitețe, indelicatețe, mahalagism, mârlănie, mojicie, necuviință, nedelicatețe, nepolitețe, țărănie, vulgaritate, (pop.) mocofănie, mocofănism, (reg.) modorănie, (înv.) grosime, râtănie, (rar fig.) necioplire. (A comis o ~.)

MITOCĂNIE s. bădărănie, grosolănie, impolitețe, indelicatețe, mahalagism, mîrlănie, mojicie, necuviință, nepolitețe, țărănie, vulgaritate, (pop.) mocofănie, mocofănism, (reg.) modorănie, (înv.) grosime, rîtănie, (rar fig.) necioplire. (A comis o ~.)

Intrare: mitocănie
mitocănie substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mitocănie
  • mitocănia
plural
  • mitocănii
  • mitocăniile
genitiv-dativ singular
  • mitocănii
  • mitocăniei
plural
  • mitocănii
  • mitocăniilor
vocativ singular
plural