16 definiții pentru miscelaneu miscelanea miscellanea


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MISCELANÉU, -ÉE, miscelanee, adj. (Livr.) (Despre rubrici în unele periodice sau publicații ori volume) Care are un conținut variat și care aparține, de obicei, mai multor autori. ◊ (Substantivat) Manuscris miscelaneu. – Din lat. miscellanea, fr. miscellanées.

miscelaneu, ~ee snf, a [At: IORGA, L. II, 84 / V: (nob) ~lane sfp, ~lanea sf ~niu a / S și: miscellanea / Pl: ~nee / E: lat miscellanea, fr miscellanees] 1-2 (Liv) (Rubrică într-o publicație, sau publicație, volum etc.) care are un conținut variat și aparține, de obicei, mai multor autori Si: (gmî) miscele (1-2).

MISCELANÉU, -ÉE, miscelanee, adj., s. n. și f. (Livr.) (Rubrică în unele periodice, publicație sau volum) care are un conținut variat și care aparține, de obicei, mai multor autori. – Din lat. miscellanea, fr. miscellanées.[1]

  1. Var. (pl.) miscelanea, miscellanea LauraGellner

MISCELANÉU, miscelanee, s. n. (Livresc, și în forma miscelaneu) Volum care cuprinde studii, articole variate ale unuia sau mai multor autori. ♦ Rubrică în unele publicații periodice care cuprinde articole, note cu conținut variat. ◊ (Adjectival) Manuscris miscelaneu = manuscris vechi cu caracter variat. – Variantă: miscelanéa s. f.

MISCELANÉU s.n. (Liv.) Carte, rubrică într-o publicație periodică, care cuprinde articole, studii etc. cu un conținut variat. ♦ Culegere de lucrări, de fapte etc. fără legătură între ele. // adj. Format din lucrări diferite. [Pron. -neu, var. miscelanea, miscellanea s.f. / cf. fr. miscellanées, lat. miscellanea – amestecate].

MISCELANÉU, -ÉE I. adj. format din lucrări diferite. II. s. n. pl. carte, rubrică într-o publicație periodică cuprinzând articole, studii etc. cu un conținut variat. ◊ culegere de lucrări, de fapte etc. fără legătură între ele. – var. miscelanea s. n. pl. (< lat. miscellaneus, /II/ fr. miscellanées)

MISCELANÉU ~e n. 1) Rubrică într-o publicație care cuprinde materiale cu un conținut variat. 2) Culegere de articole ce tratează teme diferite (aparținând, de obicei, diferiților autori). /<lat. miscellanea, fr. miscellanées[1]

  1. Var. miscelanea, miscellanea LauraGellner

MISCELANÉA s. n. pl. v. miscelaneu.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!miscelanéu (livr.) adj. m.; f. sg. și pl. miscelanée

miscelanéu adj. n., f., pl. miscelanée[1]

  1. Var. miscelanea, miscellanea LauraGellner
Intrare: miscelaneu
miscelaneu substantiv neutru
substantiv neutru (N43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • miscelaneu
  • miscelaneul
  • miscelaneu‑
plural
  • miscelanee
  • miscelaneele
genitiv-dativ singular
  • miscelaneu
  • miscelaneului
plural
  • miscelanee
  • miscelaneelor
vocativ singular
plural
miscelanea substantiv feminin
substantiv feminin (F159)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • miscelanea
  • miscelanea
plural
  • miscelanee
  • miscelaneele
genitiv-dativ singular
  • miscelanee
  • miscelaneei
plural
  • miscelanee
  • miscelaneelor
vocativ singular
plural
  • silabație: -ne-a info
substantiv neutru (N999)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
plural
  • miscellanea
genitiv-dativ singular
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

miscelaneu miscelanea miscellanea

  • 1. livresc Rubrică în unele periodice, publicație sau volum care are un conținut variat și care aparține, de obicei, mai multor autori.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 1.1. (și) adjectival Manuscris miscelaneu = manuscris vechi cu caracter variat.
      surse: DEX '09 DLRLC DN

etimologie: