MILITARISM s. n. Politică de subordonare a activității de stat, și prin aceasta, a întregii vieți sociale intereselor de mărire a potențialului militar și de pregătire pentru război. – Din fr. militarisme.

militarism sn [At: MAIORESCU, D. I, 495 / Pl: (rar) ~e / E: fr militarisme, ger Militarismus] Politică de subordonare a activității de stat și a vieții sociale intereselor de mărire a potențialului militar, precum și de menținere cu ajutorul forței a relațiilor de dominare.

MILITARISM s. n. Politică de subordonare a activității de stat, și prin aceasta a întregii vieți sociale, intereselor de mărire a potențialului militar și de pregătire pentru război, precum și de menținere cu ajutorul forței a relațiilor de dominație atât pe plan intern, cât și pe plan internațional. – Din fr. militarisme.

MILITARISM s. n. Politică reacționară agresivă, caracterizată prin intensificarea înarmării, cu scopul de a pregăti războaie imperialiste și de a aservi din punct de vedere politic și economic noi state și teritorii.

MILITARISM s.n. Politică reacționară caracterizată prin cursa înarmărilor și intensificarea reacțiunii interne în vederea pregătirii războaielor de cotropire. [Cf. fr. militarisme, germ. Militarismus].

MILITARISM s. n. politică care acordă armatei și celorlalte instituții militare un loc preponderent în societate, iar conducătorilor militari un rol principal în dirijarea politicii interne și externe a țării. (< fr. militarisme, germ. Militarismus)

MILITARISM n. Politică bazată pe sporirea puterii militare, promovată în vederea pregătirii războaielor de cotropire. /<fr. militarisme

militarism n. sistemă politică care se bizue pe armată: excesele militarismului.

*militarízm n. Sistemă politică care se bazează pe armată. Militărie.

militarism s. n.

militarism s. n.

militarism s. n.

militarism.

MILITARISM s. n. Politică în care armata domină în viața statului. Dorește să ducă militarismul foarte departe de noi. MAIORESCU, I, 495. Militarismul, spirit războinic, cuceritor și distrugător. GHEREA, ST. CR. II, 62. Cu vorba lui impetuoasă, o viață întreagă a săpat militarismul. LOViNESCU, C. IV, 171. Școala veche este arma șovinismului și a militarismului. SAHIA, U.R.S.S. 138, cf. SCÎNTEIA, 1954, nr. 2 917. – Din fr. militarisme, germ. Militarismus.