9 definiții pentru miorlăit (adj.)
Explicative DEX
MIORLĂIT2, -Ă, miorlăiți, -te, adj. (Despre pisici) Care miorlăie; miorlăitor. ♦ Fig. (Depr.; despre oameni sau glasul lor) Plângăreț, tânguitor. – V. miorlăi.
MIORLĂIT2, -Ă, miorlăiți, -te, adj. (Despre pisici) Care miorlăie; miorlăitor. ♦ Fig. (Depr.; despre oameni sau glasul lor) Plângăreț, tânguitor. – V. miorlăi.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
miorlăit2, ~ă a [At: GOROVEI, CR. 366 / V: (reg) mierloit / Pl: ~iți, ~e / E: miorlăi] 1 (D. pisici) Care miorlăie Si: miorlăitor. 2 (Fig; dep; d. oameni) Plângăreț.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MIORLĂIT2, -Ă, miorlăiți, -te, adj. (Despre oameni sau glasul lor) Plîngăreț. Cu o voce miorlăită și tremurată începu să ne întrebe. SADOVEANU, O. VII 204.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mĭorlăít, -ă adj. Care se mĭorlăĭe, care cere rugîndu-se ca o pisică, care nu poate striga tare: voce mĭorlăítă. Adv. În mod mĭorlăit: a vorbi mĭorlăit.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
mierloit, ~ă a vz miorlăit2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Sinonime
MIORLĂIT adj. v. plângăreț.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
MIORLĂIT adj. miorlăitor, plîngăreț, smiorcăit. (Un glas ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Tezaur
MIORLĂÍT2, -Ă adj. (Despre pisici) Care miorlăie; miorlăitor. Pisicuță miorlăită. GOROVEI, CR. 366. ♦ F i g. (Depreciativ, despre oameni, despre vocea lor etc.) Care imită in mod afectat plînsul; tînguitor, plîngăreț. Dară nu știu de ce, bag de seamă că în graiurile tale este ceva mierloit. ISPIRESCU, L. 288. Și numaidecît începu să cheme cu glas miorlăit. REBREANU, NUV. 243. Cu o voce miorlăită și tremurată începu să ne întrebe. SADOVEANU, O. IV, 148. - Pl.: miorlăiți, -te. - – Și: (regional) mierloit, -ă adj. – V. miorlăi.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MIERLOÍT, -Ă adj. v. miorlăit2.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
miorlăit, miorlăităadjectiv
- 1. (Despre pisici) Care miorlăie. DEX '09 DEX '98sinonime: miorlăitor
- 1.1. Despre oameni sau glasul lor: plângăreț, smiorcăit, tânguitor. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Cu o voce miorlăită și tremurată începu să ne întrebe. SADOVEANU, O. VII 204. DLRLC
-
-
etimologie:
- miorlăi DEX '98 DEX '09