8 definiții pentru mieloblast


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

mieloblast sn [At: DN3 / P: mi-e~ / Pl: ~e / E: fr myéloblaste, eg myeloblast] (Blg) Celulă tânără nediferențiată din măduva osoasă care produce leucocitele polinucleate din sânge.

MIELOBLÁST s. n. (Biol.) Celulă tânără nediferențiată din măduva osoasă care produce leucocitele polinucleate din sânge. [Pr.: mi-e-] – Din fr. myéloblaste, engl. myeloblast.

MIELOBLÁST, mieloblaste, s. n. (Biol.) Celulă tânără nediferențiată din măduva osoasă care produce leucocitele polinucleate din sânge. [Pr.: mi-e-] – Din fr. myéloblaste, engl. myeloblast.

MIELOBLÁST s.n. (Biol.) Celulă a măduvei, din care iau naștere leucocitele polinucleare din sânge. [Pron. mi-e-. / < fr. myéloblaste, cf. gr. myelos – măduvă, blastos – vlăstar].

MIELOBLÁST s. n. celulă primară a măduvei osoase, din care iau naștere leucocitele polinucleare. (< fr. myéloblaste, engl. myeloblast)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

mieloblást (mi-e-lo-blast) s. n.

mieloblást s. n. (sil. mi-e-, -blast), pl. mielobláste


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

MIELO- „măduvă, medular”. ◊ gr. myelos „măduvă” > fr. myélo-, germ. id., engl. id., it. mielo-.~blast (v. -blast), s. n., celulă a măduvei osoase, din care iau naștere leucocitele polinucleare din sînge; sin. granuloblast; ~cel (v. -cel2), s. n., hernie a măduvei spinării, în exteriorul coloanei vertebrale; sin. meningomielocel; ~cistocel (v. cisto-, v. -cel2), s. n., tip de meningocel spinal caracterizat printr-o dilatație chistică a canalului medular central; sin. hidromielocel; ~cit (v. -cit), s. n., celulă din măduva oaselor, făcînd parte din seria granulocitară; ~citemie (v. -cit, v. -emie), s. f., prezența excesivă a mielocitelor în sînge; ~displazie (v. dis-, v. -plazie), s. f., viciu de dezvoltare a măduvei spinării; ~gen (v. -gen1), adj., (despre leucocite) care își are originea în măduva osoasă; ~grafie (v. -grafie), s. f., 1. Studiu al formațiilor celulare din măduva generatoare de țesut sanguin. 2. Radiografie a coloanei vertebrale, după injectarea canalului rahidian cu o substanță de contrast; ~gramă (v. -gramă), s. f., metodă de determinare cantitativă și calitativă a componentelor celulare din măduva hematopoetică; ~id (v. -id), adj., care este în legătură cu măduva osoasă; ~limfocit (v. limfo-, v. -cit), s. n., limfocit de dimensiuni mici format în măduva oaselor; ~malacie (v. -malacie), s. f., proces de ramolire a măduvei spinării; ~meningocel (v. meningo-, v. -cel2), s. n., tip de meningocel în care măduva spinării și rădăcinile lui sînt incluse în sac; ~meningocistocel (v. meningo-, v. -cisto-, v. cel2), s. n., malformație complexă care rezultă din asocierea unui mielocistocel cu un mielomeningocel; ~mer (v. -mer), s. n., segment din măduva spinării; ~monocit (v. mono-, v. -cit), s. n., monocit dezvoltat în măduva oaselor; ~patie (v. -patie), s. f., nume generic pentru afecțiunile măduvei spinării; ~plast (v. -plast), s. n., leucocit din măduva oaselor; ~por (v. -por), s. m., deschidere sau canal în măduva spinării; ~scleroză (v. -scleroză), s. f., proces de sclerozare a măduvei osoase sau a măduvei spinării; ~tomie (v. -tomie), s. f., secționare chirurgicală a măduvei spinării; ~trop (v. -trop), adj., care are afinitate pentru măduva spinării.

Intrare: mieloblast
mieloblast substantiv neutru
  • silabație: mi-e-, -blast
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mieloblast
  • mieloblastul
  • mieloblastu‑
plural
  • mieloblaste
  • mieloblastele
genitiv-dativ singular
  • mieloblast
  • mieloblastului
plural
  • mieloblaste
  • mieloblastelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)