9 definiții pentru microobiect


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MICROOBIÉCT, microobiecte, s. n. Obiect sau sistem de dimensiuni foarte mici. [Pr.: -cro-o-] – Micro1- + obiect.

MICROOBIÉCT, microobiecte, s. n. Obiect sau sistem de dimensiuni foarte mici. [Pr.: -cro-o-] – Micro1- + obiect.

microobiect sn [At: DEX / P: ~cro~o~ / Pl: ~e / E: micro1- + obiect] Obiect sau sistem de dimensiuni foarte mici.

MICROOBIÉCT s.n. Obiect de dimensiuni foarte mici; (spec.) obiect de cercetare al microfizicii. [< micro- + obiect].

MICROOBIÉCT s. n. obiect de dimensiuni foarte mici; obiect de cercetare a microfizicii. (< micro1- + obiect)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!microobiéct (mi-cro-o-biect) s. n., pl. microobiécte

microobiéct s. n. (sil. -cro-, -biect; mf. -ob-), pl. microobiécte


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MICROOBIECT s. corpuscul, particulă.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

MICROOBIÉCT (< micro- + obiect) s. n. Obiect sau sistem fizic de dimensiuni foarte mici, care prezintă dualismul undă-corpuscul și a cărui comportare este descrisă de mecanica cuantică (ex. electronii, pozitronii etc.).

Intrare: microobiect
microobiect substantiv neutru
  • silabație: mi-cro-o-biect info
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • microobiect
  • microobiectul
  • microobiectu‑
plural
  • microobiecte
  • microobiectele
genitiv-dativ singular
  • microobiect
  • microobiectului
plural
  • microobiecte
  • microobiectelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

microobiect

etimologie:

  • Micro- + obiect
    surse: DEX '09 DEX '98 DN