7 definiții pentru mezenchim


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MEZENCHÍM, mezenchime, s. n. Țesut conjunctiv embrionar, format din celule fusiforme sau stelate înglobate într-o substanță omogenă și din care se formează ulterior vasele sangvine și limfatice, țesutul conjunctiv etc. – Din fr. mésenchyme.

MEZENCHÍM, mezenchime, s. n. Țesut conjunctiv embrionar, format din celule fusiforme sau stelate înglobate într-o substanță omogenă și din care se formează ulterior vasele sangvine și limfatice, țesutul conjunctiv etc. – Din fr. mésenchyme.

mezenchim sn [At: DEX / Pl: ~e / E: fr mésenchyme] Țesut conjunctiv embrionar, format din celule fusiforme sau stelate înglobate într-o substanță omogenă și din care se formează ulterior vasele sangvine și limfatice, țesutul conjunctiv etc.

MEZENCHÍM s.n. (Biol.) Țesut conjunctiv embrionar care intră în alcătuirea mezodermului. [< fr. mésenchyme, cf. gr. mesos – mijlociu, enchyma – amestec].

MEZENCHÍM s. n. țesut conjunctiv embrionar derivat din mezoderm. (< fr. mésenchyme)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!mezenchím (me-zen-/mez-en-) s. n., pl. mezenchíme

mezenchím s. n. (sil. mf. mez-), pl. mezenchíme


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

MEZ-, v. MEZO-.~arh (v. -arh), adj., (despre un fascicul lemnos) la care protoxilemul ocupă o poziție centrală, fiind înconjurat de metaxilem; ~encefal (v. -encefal), s. n., parte mijlocie a encefalului situată deasupra protuberanței inelare; ~encefalotomie (v. -encefalo-, v. -tomie), s. f., secționare chirurgicală a tractului spinotalamic la nivelul mezencefalului; ~enchim (v. -enchim), s. n., țesut conjunctiv embrionar, format din celule fusiforme sau stelate, intrînd în alcătuirea mezodermului; ~enter (v. -enter), s. n., membrană a peritoneului care leagă intestinul subțire de peretele abdominal posterior.

Intrare: mezenchim
mezenchim substantiv neutru
  • silabație: me-zen-chim, mez-en-chim info
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mezenchim
  • mezenchimul
  • mezenchimu‑
plural
  • mezenchime
  • mezenchimele
genitiv-dativ singular
  • mezenchim
  • mezenchimului
plural
  • mezenchime
  • mezenchimelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

mezenchim

  • 1. Țesut conjunctiv embrionar, format din celule fusiforme sau stelate înglobate într-o substanță omogenă și din care se formează ulterior vasele sangvine și limfatice, țesutul conjunctiv etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: