9 definiții pentru metocar
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
METOCAR, metocari, s. m. Călugăr care are în grija lui un metoc. – Metoc + suf. -ar.
METOCAR, metocari, s. m. Călugăr care are în grija lui un metoc. – Metoc + suf. -ar.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
metocar sm [At: (a. 1626) I. BIANU, D. R. 132 / V: (înv) ~oșar / Pl: ~i / E: metoc + -ar] Călugăr însărcinat de către o mănăstire cu administrarea unui metoc, în special a caselor care aparțin unei mănăstiri.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
METOCAR, metocari, s. m. Călugăr însărcinat cu purtarea de grijă a unui metoc; îngrijitor al caselor sau dependințelor unei mănăstiri. I se dă slujba de metocar, adică îngrijitor al caselor pe care mănăstirea le are în București. STĂNOIU, C. I. 8.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
metoșar sm vz metocar
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
metocar s. m., pl. metocari
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
metocar s. m., pl. metocari
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
metocar s. m., pl. metocari
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare neclasificate
Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.
METOCÁR s. m. Călugăr însărcinat (de către o mănăstire) cu administrarea unui metoc, în special a caselor care aparțin unei mănăstiri. Metoșarii, cine unde va hi pus să socotească, să nevoiască foarte cu socotință, prentru agonisita sventei mănăstiri (a. 1 626). I. BIANU, D. R. 132, cf. COSTINESCU. I se dă slujba de metocar, adică îngrijitor al caselor pe care mănăstirea le are in București. STĂNOIU, C, I. 8, cf. CHEST. II 436/223 a. - Pl.: metocari. – Și: (învechit) metoșár s. m. – Metoc + suf. -ar. – Metoșar < metoașe (pl. lui metoh) + suf. -ar.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
METOȘÁR s. m. v. metocar.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
metocar, metocarisubstantiv masculin
- 1. Călugăr care are în grija lui un metoc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- I se dă slujba de metocar, adică îngrijitor al caselor pe care mănăstirea le are în București. STĂNOIU, C. I. 8. DLRLC
-
etimologie:
- Metoc + sufix -ar. DEX '98 DEX '09