2 intrări

12 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

METEÓRIC, -Ă, meteorici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. Care aparține meteorilor (1), referitor la meteori. ◊ Apă meteorică = apă care provine din precipitațiile atmosferice. 2. Adj. Care ține de meteori (2), privitor la meteori. ♦ Fig. Care se ivește pe neașteptate, produce o puternică impresie și trece repede; trecător; efemer. 3. S. f. Capitol al astronomiei care se ocupă cu studiul meteoriților. [Pr.: -te-o-] – Din fr. météorique.

METEÓRIC, -Ă, meteorici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. Care aparține meteorilor (1), referitor la meteori. ◊ Apă meteorică = apă care provine din precipitațiile atmosferice. 2. Adj. Care ține de meteori (2), privitor la meteori. ♦ Fig. Care se ivește pe neașteptate, produce o puternică impresie și trece repede; trecător; efemer. 3. S. f. Capitol al astronomiei care se ocupă cu studiul meteoriților. [Pr.: -te-o-] – Din fr. météorique.

meteoric, ~ă a [At: STAMATI, D. / P: ~te-o~ / Pl: ~ici, ~ice / E: fr météorique] 1-4 Meteorologic (1-4). 5 (Îs) Corp ~ Corpuscul cosmic care produce meteorul (2). 6 (Îas) Meteorit. 7 Care aparține meteoriților. 8 Care are structura meteoriților. 9 Care privește meteoriții.

METEÓRIC, -Ă, meteorici, -e, adj. Caracteristic meteorilor, ca meteorii, care provine dintr-un meteor; care se ivește pe neașteptate și produce uimire. Bălcescu a fost singurul care, în scurtul răstimp al trecerii lui meteorice printre romîni, a ales și s-a menținut pe calea justă. SADOVEANU, E. 54. Cu toată impresia de noutate pe care ne-o sugerează scrisul lui Arghezi, el nu alcătuiește o apariție meteorică a literaturii noastre. VIANU, A. P. 265.

METEÓRIC, -Ă adj. Al meteorilor, provenit dintr-un meteor. ♦ (Fig.) Care se ivește pe neașteptate; uimitor; trecător, efemer. [Pron. -te-o-. / < fr. météorique].

METEÓRIC, -Ă adj. 1. referitor la meteori, din meteori. ♦ apă ~ă = apă provenită din precipitații atmosferice. 2. (fig.) care se ivește pe neașteptate; trecător, efemer. (< fr. météorique)

METEÓRIC ~că (~ci, ~ce) 1) Care ține de meteori; propriu meteorilor. Apă ~că. 2) Care apare pe neașteptate și dispare repede; cu apariție bruscă și dispariție rapidă. [Sil. -te-o-] /<fr. météorique

*meteóric, -ă adj. (d. meteor). Relativ la meteore. Petre meteorice, aerolițĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

meteórică (-te-o-) s. f., g.-d. art. meteóricii

meteórică s. f. (sil. -te-o-), g.-d. art. meteóricii

meteóric (-te-o-) adj. m., pl. meteórici; f. meteórică, pl. meteórice

meteóric adj. m. (sil. -te-o-), pl. meteórici; f. sg. meteórică, pl. meteórice


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

meteoric, (engl.= meteoric) de origine exogenă; frecvent, termenul se referă la apele existente la supr. scoarței (din râuri, mări, oceane, apa atmosferică) și care pot circula descendent în scoarță; uneori, se folosește pentru procese care se desfășoară sub impulsul energiilor externe (Soare, atmosferă). V. și juvenil.

Intrare: meteorică
  • silabație: me-te-o- info
substantiv feminin (F46)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • meteorică
  • meteorica
plural
genitiv-dativ singular
  • meteorici
  • meteoricii
plural
vocativ singular
plural
Intrare: meteoric
meteoric adjectiv
  • silabație: me-te-o-ric info
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • meteoric
  • meteoricul
  • meteoricu‑
  • meteorică
  • meteorica
plural
  • meteorici
  • meteoricii
  • meteorice
  • meteoricele
genitiv-dativ singular
  • meteoric
  • meteoricului
  • meteorice
  • meteoricei
plural
  • meteorici
  • meteoricilor
  • meteorice
  • meteoricelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

meteorică

  • 1. Capitol al astronomiei care se ocupă cu studiul meteoriților.
    surse: DEX '09 DEX '98

etimologie:

meteoric

  • 1. Care aparține meteorilor, referitor la meteori.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN
    • 1.1. Apă meteorică = apă care provine din precipitațiile atmosferice.
      surse: DEX '09 DEX '98 MDN '00
  • 2. Care ține de meteori, privitor la meteori.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 2.1. figurat Care se ivește pe neașteptate, produce o puternică impresie și trece repede.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: efemer trecător (adj.) attach_file 2 exemple
      exemple
      • Bălcescu a fost singurul care, în scurtul răstimp al trecerii lui meteorice printre romîni, a ales și s-a menținut pe calea justă. SADOVEANU, E. 54.
        surse: DLRLC
      • Cu toată impresia de noutate pe care ne-o sugerează scrisul lui Arghezi, el nu alcătuiește o apariție meteorică a literaturii noastre. VIANU, A. P. 265.
        surse: DLRLC

etimologie: