opțiuni

9 definiții pentru metatars


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

metatars sn [At: POLIZU, P. 45/17 / Pl: ~uri, (rar) ~e / E: fr métatarse] Parte din scheletul labei piciorului cuprinsă între tars și degete și formată din cinci oase dispuse radial.

METATÁRS, metatarsuri, s. n. Parte din scheletul labei piciorului cuprinsă între tars și falange, formată din cinci oase dispuse radial. – Din fr. métatarse.

METATÁRS, metatarsuri, s. n. Parte din scheletul labei piciorului cuprinsă între tars și falange, formată din cinci oase dispuse radial. – Din fr. métatarse.

METATÁRS, metatarsuri, s. n. Porțiune din scheletul labei piciorului, formată din cinci oase paralele cuprinse între tars și degete.

METATÁRS s.n. Scheletul părții de mijloc a labei piciorului, compus din cinci oase aproape paralele. [< fr. métatarse, cf. gr. meta – după, tarsos – tars].

METATÁRS s. n. porțiune a scheletului piciorului între tars și falange. (< fr. métatarse)

METATÁRS ~uri n. Parte a scheletului piciorului situată între tars și falange. /<fr. métatarse

*metatárs n., pl. urĭ (vgr. metatársion. V. tars). Anat. Cele cincĭ oase paralele care formează mijlocu talpeĭ, între degete și călcîĭ, cum e la mînă metacarpu.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

metatárs s. n., pl. metatársuri

metatárs s. n., pl. metatársuri

Intrare: metatars
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • metatars
  • metatarsul
  • metatarsu‑
plural
  • metatarsuri
  • metatarsurile
genitiv-dativ singular
  • metatars
  • metatarsului
plural
  • metatarsuri
  • metatarsurilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
legătură către această paradigmă

metatars

  • 1. Parte din scheletul labei piciorului cuprinsă între tars și falange, formată din cinci oase dispuse radial.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN

etimologie: