8 definiții pentru metalepsă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

METALÉPSĂ, metalepse, s. f. Figură de stil înrudită cu metonimia, care constă în indicarea unui amănunt antecedent pentru a sugera consecința unui fapt, sau invers. – Din fr. métalepse.

METALÉPSĂ, metalepse, s. f. Figură de stil înrudită cu metonimia, care constă în indicarea unui amănunt antecedent pentru a sugera consecința unui fapt, sau invers. – Din fr. métalepse.

metalepsă sf [At: ANTONESCU, D. / Pl: ~se / E: fr métalepse] Figură de stil care constă în indicarea unui amănunt antecedent pentru a sugera consecința unui fapt sau în indicarea consecinței unui fapt pentru cunoașterea unor antecedente.

METALÉPSĂ, metalepse, s. f. Figură retorică constînd în schimbarea ordinii normale a ideilor prin substituirea termenilor.

METALÉPSĂ s.f. Figură de stil care constă în indicarea unui amănunt antecedent pentru a sugera consecința unui fapt sau invers. [< fr. métalepse, cf. lat., gr. metalepsis – transpoziție].

METALÉPSĂ s. f. figură de stil, constând în indicarea unui amănunt antecedent pentru a sugera consecința unui fapt, sau invers. (< fr. métalepse)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

metalépsă s. f., g.-d. art. metalépsei; pl. metalépse

metalépsă s. f., g.-d. art. metalépsei; pl. metalépse


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

metalepsă (gr. metalepsis „transpunere”, „înlocuire”), figură înrudită cu metonimia, prin care se evocă antecedentul prin ceea ce îi urmează sau, invers, ceea ce urmează prin antecedentul său (A). 1. Antecedentul prin succedent: „Și-am crescut, rând pe rând, și ei [bunicii] se micșorau, se micșorau de parcă noi creșteam din trunchiul lor; și bunica și tata mare au tot scăzut [au îmbătrânit] până într-o zi nu s-au mai văzut din pământ [au murit].” (Florența Albu) 2. Succedentul prin antecedent: Se spune că Cicero, după ce a pus să fie executați Lentulus, Cethegus și „toți marii suspecți ai partidului lui Catilina”, „ieșind aprig din închisoarea unde numiții fuseseră uciși”, s-a adresat grupurilor de partizani care-și așteptau rândul și a spus: «Au trăit!» [adică: au murit]. ( A. de Lamartine, Cicéron) Sin. metaplasm, transumptio, metagramă (Quintilian).

Intrare: metalepsă
metalepsă substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • metalepsă
  • metalepsa
plural
  • metalepse
  • metalepsele
genitiv-dativ singular
  • metalepse
  • metalepsei
plural
  • metalepse
  • metalepselor
vocativ singular
plural

metalepsă

  • 1. Figură de stil înrudită cu metonimia, care constă în indicarea unui amănunt antecedent pentru a sugera consecința unui fapt, sau invers.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN

etimologie: