menoree sf [At: DN³ / Pl: ~ei / E: fr ménorrhee] (Med) Menstruație.

MENOREE s.f. Menstruație. [Pron. -re-e, pl. invar. / < fr. menorrhée, cf. gr. men – lună, rhein – a curge].

MENOREE s. f. menstruație. (< fr. ménorrhée)

menoree s. f., art. menoreea, g.-d. art. menoreei; pl. menoree

menoree s. f., art. menoreea, g.-d. art. menoreei; pl. menoree

menoree s. f., art. menoreea, g.-d. art. menoreei; pl. menoree

MENO- „ciclu menstrual, menstruație”. ◊ gr. men, menos „lună” > fr. méno-, germ. id., it. id., engl. id. > rom. meno-. □ ~metroragie (v. metro-₁, v. -ragie), s. f., scurgere menstruală prelungită, depășind ca durată șapte zile, limita superioară în timp a fluxului menstrual; ~patie (v. -patie), s. f., nume generic pentru afecțiunile ciclului menstrual; ~pauză (v. -pauză), s. f., perioadă în care încetează definitiv menstruația la femei, ca urmare a suprimării funcției ovariene; ~ragie (v. -ragie), s. f., pierdere a unei cantități excesive de sînge în timpul menstruației; ~ree (v. -ree), s. f., hemoragie fiziologică vaginală care apare la femeia adultă în mod regulat și periodic; ~stază (v. -stază), s. f., suprimare a fluxului menstrual.