2 intrări

8 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MELOFÓB, -Ă, melofobi, -e, adj., s. m. și f. (Persoană) care urăște muzica. – Din fr. mélophobe.

melofob, ~ă smf, a [At: DN3 / Pl: ~i, ~e / E: fr mélophobe] (Liv) 1-2 (Persoană) care urăște muzica.

MELOFÓB, -Ă, melofobi, -e, adj., s. m. și f. (Livr.) (Persoană) care urăște muzica. – Din fr. mélophobe.

MELOFÓB, -Ă adj., s.m. și f. (Cel) care nu suferă muzica. [< fr. mélophobe].

MELOFÓB, -Ă adj., s. m. f. (cel) care nu suferă muzica. (< fr. mélophobe)

MELOFÓB ~ă (~i, ~e) și substantival (despre persoane) Care urăște muzica. /<fr. mélophobe


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

melofób adj. m., pl. melofóbi; f. sg. melofóbă, pl. melofóbe


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

MELO-2 „muzică, melodie”. ◊ gr. melos „cîntec, melodie” > fr. mélo-, germ. id., engl. id. > rom. melo-.~fob (v. -fob), adj., s. m. și f., (persoană) care nu suferă muzica; ~fobie (v. -fobie), s. f., aversiune patologică față de muzică; ~man (v. -man1), s. m. și f., persoană pasionată de muzică; ~manie (v. -manie), s. f., dragoste excesivă pentru muzică; ~pee (v. -pee), s. f., ansamblu de reguli referitoare la cînt și la arta declamației la vechii greci; ~terapie (v. -terapie), s. f., utilizare a muzicii în terapeutică; ~tipie (v. -tipie), s. f., culegere a notelor muzicale prin utilizarea unui material tipografic mobil.

Intrare: melofobă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • melofo
  • melofoba
plural
  • melofobe
  • melofobele
genitiv-dativ singular
  • melofobe
  • melofobei
plural
  • melofobe
  • melofobelor
vocativ singular
  • melofo
  • melofobo
plural
  • melofobelor
Intrare: melofob (adj.)
melofob1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • melofob
  • melofobul
  • melofobu‑
  • melofo
  • melofoba
plural
  • melofobi
  • melofobii
  • melofobe
  • melofobele
genitiv-dativ singular
  • melofob
  • melofobului
  • melofobe
  • melofobei
plural
  • melofobi
  • melofobilor
  • melofobe
  • melofobelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

melofob, -ă melofobă

  • 1. (Persoană) care urăște muzica.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: