2 intrări

9 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MEIÓZĂ, meioze, s. f. (Biol.) Diviziune a celulei prin separarea de perechi de cromozomi din nucleu și formarea de gameți. [Pr.: me-io-] – Din fr. méiose.

MEIÓZĂ, meioze, s. f. (Biol.) Diviziune a celulei prin separarea de perechi de cromozomi din nucleu și formarea de gameți. [Pr.: me-io-] – Din fr. méiose.

meio sf [At: DEX / P: me-io~ / Pl: ~ze / E: fr méiose] (Blg) Diviziune a celulei prin separarea de perechi de cromozomi din nucleu și formarea de gameți.

MEIÓZĂ s.f. (Biol.) Diviziune celulară mitotică, în care celulele formate au jumătate din numărul cromozomilor celulei-mamă. [Pron. -me-io-. / < fr. méiose, cf. gr. meiosis – scădere].

MEIÓZĂ s. f. diviziune celulară în cursul căreia are loc reducerea numărului de cromozomi. (< fr. méiose)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

meióză s. f., g.-d. art. meiózei; pl. meióze

meióză s. f. (sil. me-io-), g.-d. art. meiózei; pl. meióze


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MEIÓZĂ s. (BIOL.) diviziune reducțională.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

-MEIOZĂ „reducere, diviziune”. ◊ gr. meiosis „descreștere, reducere” > fr. -méiose, germ. id. > rom. -meioză.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

MEIÓZĂ (< fr. {i}; {s} meiosis „diminuare”) s. f. (HIST.) Tip de diviziune celulară care implică două fisiuni ale nucleului, în urma căreia dintr-o celulă diploidă (cu număr dublu de cromozomi) rezultă patru celule fiice haploide (având jumătate din numărul de cromozomi ai celulei inițiale); proces caracteristic organismelor care se reproduc sexuat, celulele haploide rezultante se numesc spori la plante și gameți la animale. Sin. diviziune reducțională.

Intrare: meioză (s.f.)
meioză1 (s.f.) substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • meio
  • meioza
plural
  • meioze
  • meiozele
genitiv-dativ singular
  • meioze
  • meiozei
plural
  • meioze
  • meiozelor
vocativ singular
plural
Intrare: meioză (suf.)
meioză2 (suf.) element de compunere sufix
sufix (I7-S)
  • meio

meioză (s.f.)

  • 1. biologie Diviziune a celulei prin separarea de perechi de cromozomi din nucleu și formarea de gameți.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: