medicație sf [At: MAN. SĂNĂT. 185/7 / V: (înv) ~iune / Pl: ~ii / E: fr medication] 1 Totalitate a medicamentelor folosite în tratarea unui bolnav Si: tratament. 2 (Pex) Totalitate a mijloacelor curative folosite în tratarea unui bolnav Si: tratament.

MEDICAȚIE, medicații, s. f. Mod de a trata un bolnav sau o boală; tratament. În momentul cînd schimbăm medicația este bine să încercăm efectul ei pe un teritoriu redus. NICOLAU-MAISLER, D. V. 111.

MEDICAȚIE s.f. Tratament (cu medicamente) al unui bolnav. [Gen. -iei, var. medicațiune s.f. / cf. fr. médication, lat. medicatio].

MEDICAȚIE s. f. administrarea de medicamente în scop terapeutic. (< fr. médication)

MEDICAȚIE ~i f. Totalitate a mijloacelor curative folosite în tratarea unui bolnav; tratament medicamentos. /<fr. médication

medicațiune sf vz medicație

MEDICAȚIUNE s.f. v. medicație.

*medicațiúne f. (lat. medicátio, -ónis). Acțiunea de a vindeca, întrebuințarea unuĭ medicament, tratament: medicațiunea lepreĭ e încă nesigură. – Și -áție.

medicație (desp. -ți-e) s. f., art. medicația (desp. -ți-a), g.-d. art. medicației; pl. medicații, art. medicațiile (desp. -ți-i-)

medicație (-ți-e) s. f., art. medicația (-ți-a), g.-d. art. medicației; pl. medicații, art. medicațiile (-ți-i-)

medicație s. f. (sil. -ți-e), art. medicația (sil. -ți-a), g.-d. art. medicației; pl. medicații, art. medicațiile (sil. -ți-i-)

MEDICAȚIE s. (MED.) tratament, (înv. și reg.) medicină. (~ prescrisă unui bolnav.)

MEDICAȚIE s. (MED.) tratament, (înv. și reg.) medicină. (~ prescrisă unui bolnav.)

MEDICÁȚIE s. f. Totalitatea medicamentelor sau, p. ext., a mijloacelor curative folosite în tratarea unui bolnav ; tratament. Medicațiunea cată să nu ia niciodată aerul unei torture. MAN. SĂNĂT. 185/7. Aplicațiuni. . . ale principilor sistemului nostru de medicațiune. ib. 198/5, cf. POLIZU. Afară de medicația hormonală sau endocriniană în general, e locul să menționăm tratamentul cu ioni diferiți. PARHON, B. 173. A pus la îndemîna bolnavilor o medicație activă. CONTEMP. 1950, nr. 184, 7/1. - Pl.: medicații. – Și: medicațiúne s. f. – Din fr. médication.

MEDICATIUNE s. f. v. medicație.