2 intrări

16 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MEDIATIZÁRE, mediatizări, s. f. Acțiunea de a mediatiza. [Pr.: -di-a-] – V. mediatiza.

mediatizare sf [At: DN4 / Pl: ~zări / E: mediatiza] 1 (Rar) Folosire a unui lucru ca mediator. 2 (Rar) Transformare a unui lucru într-unul mediat. 3 Informare a publicului prin mass-media.

MEDIATIZÁRE s. f. 1. acțiunea de a mediatiza. 2. proces logic realizat prin intermediul unui termen (sau enunț, propoziție) mediu. (< mediatiza)

mediatizáre s. f. (comunic.) Aducere la cunoștința publicului prin mass-media ◊ „Oricum, mediatizarea și rapidă și intensă a numelui acestuia [Mihai Botez] s-ar putea să însemne ceva mai mult decât o simplă ipoteză de presă.” R.lit. 2128 X 92 p. 18. ◊ „Extravaganțele din Parlament se datoresc mediatizării excesive.” R.l. 22 III 93 p. 3 (din media; cf. fr. médiatisation)

MEDIATIZÁ, mediatizez, vb. I. Tranz. A face cunoscut prin mass-media. [Pr.: -di-a-] – Din fr. médiatiser.

mediatiza2 vt [At: DN4 / Pzi: ~zez / E: fr médiatiser] 1 (Rar) A folosi un lucru ca mediator. 2 (Rar) A transforma un lucru într-unul mediat. 3 A face cunoscut publicului prin mass-media.

mediatiza1 vt [At: LM / P: ~di-a~ / Pzi: ~zez / E: ger mediatisieren] (Rar; c. i. teritorii, suverani etc.) A face să-și piardă suveranitatea, să depindă indirect de șeful suprem al statului.

MEDIATIZÁ, mediatizéz, vb. I. tr. 1. A folosi un lucru ca mediator. 2. A transforma un lucru imediat în altul mediat (2). (< fr. médiatiser)

mediatizá vb. I A aduce la cunoștința publicului prin mass-media ◊ „Demersurile comitetului pentru obținerea vizei de intrare în America au fost intens mediatizate în cursul anului trecut în SUA, Japonia și alte țări [...]” R.l. 5 V 91 p. 1 (din media)

A MEDIATIZÁ ~éz tranz. (știri, informații etc.) A prezenta prin mass-media; a face cunoscut; a comunica. /<fr. mediatiser, engl. mediatize

*mediatizéz v. tr. (d. mediat). Fac mediat, fac să nu depindă direct de împărat, vorbind de principĭ și țările lor în vechiŭ imperiŭ germanic.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

*mediatizáre (-di-a-) s. f., g.-d. art. mediatizắrii; pl. mediatizắri

mediatizáre s. f., pl. mediatizări

*mediatizá (a ~) (-di-a-) vb., ind. prez. 3 mediatizeáză

mediatizá vb., ind. prez. 1 sg. mediatizéz, 3 sg. și pl. mediatizeáză


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

MEDIATIZÁRE, mediatizări, s. f. Acțiunea de a mediatiza și rezultatul ei; popularizare. – V. mediatiza.

Intrare: mediatizare
mediatizare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mediatizare
  • mediatizarea
plural
  • mediatizări
  • mediatizările
genitiv-dativ singular
  • mediatizări
  • mediatizării
plural
  • mediatizări
  • mediatizărilor
vocativ singular
plural
Intrare: mediatiza
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • mediatiza
  • mediatizare
  • mediatizat
  • mediatizatu‑
  • mediatizând
  • mediatizându‑
singular plural
  • mediatizea
  • mediatizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • mediatizez
(să)
  • mediatizez
  • mediatizam
  • mediatizai
  • mediatizasem
a II-a (tu)
  • mediatizezi
(să)
  • mediatizezi
  • mediatizai
  • mediatizași
  • mediatizaseși
a III-a (el, ea)
  • mediatizea
(să)
  • mediatizeze
  • mediatiza
  • mediatiză
  • mediatizase
plural I (noi)
  • mediatizăm
(să)
  • mediatizăm
  • mediatizam
  • mediatizarăm
  • mediatizaserăm
  • mediatizasem
a II-a (voi)
  • mediatizați
(să)
  • mediatizați
  • mediatizați
  • mediatizarăți
  • mediatizaserăți
  • mediatizaseți
a III-a (ei, ele)
  • mediatizea
(să)
  • mediatizeze
  • mediatizau
  • mediatiza
  • mediatizaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)