5 definiții pentru meșterui


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

meșterui [At: C. PETRESCU, Î. II, 181 / Pzi: ~esc / E: meșter + -ui] (Rar) 1 vt A realiza. 2 vi A munci, a lucra cu pricepere pentru a realiza ceva. 3 vt A pune la punct Si: a aranja, a potrivi. 4 vt A repara.

MEȘTERUÍ, meșteruiesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A meșteri (2). A cerut lampa, a meșteruit-o singur și apoi, cu urechea atentă la aparatul telegrafic, a început să aștepte. C. PETRESCU, A. 274.

MEȘTERUÍ, meșteruiesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A meșteri. – Din meșter.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MEȘTERUÍ vb. v. executa, face, realiza, reface, repara.

meșterui vb. v. EXECUTA. FACE. REALIZA. REFACE. REPARA.

Intrare: meșterui
verb (VT408)
Surse flexiune: DLRM
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • meșterui
  • meșteruire
  • meșteruit
  • meșteruitu‑
  • meșteruind
  • meșteruindu‑
singular plural
  • meșteruiește
  • meșteruiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • meșteruiesc
(să)
  • meșteruiesc
  • meșteruiam
  • meșteruii
  • meșteruisem
a II-a (tu)
  • meșteruiești
(să)
  • meșteruiești
  • meșteruiai
  • meșteruiși
  • meșteruiseși
a III-a (el, ea)
  • meșteruiește
(să)
  • meșteruiască
  • meșteruia
  • meșterui
  • meșteruise
plural I (noi)
  • meșteruim
(să)
  • meșteruim
  • meșteruiam
  • meșteruirăm
  • meșteruiserăm
  • meșteruisem
a II-a (voi)
  • meșteruiți
(să)
  • meșteruiți
  • meșteruiați
  • meșteruirăți
  • meșteruiserăți
  • meșteruiseți
a III-a (ei, ele)
  • meșteruiesc
(să)
  • meșteruiască
  • meșteruiau
  • meșterui
  • meșteruiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

meșterui

etimologie:

  • meșter
    surse: DLRM