2 intrări

16 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MATURIZÁRE, maturizări, s. f. Faptul de a (se) maturiza.V. maturiza.

MATURIZÁRE, maturizări, s. f. Faptul de a (se) maturiza.V. maturiza.

maturizare sf [At: LUPTA DE CLASĂ, 1960, nr. 10, 65 / Pl: ~zări / E: maturiza] 1 Atingere a stadiului de maturitate (1). 2 Căpătare a seriozității specifice unui om matur. 3 Însușire a unei bogate experiențe și a unui număr mare de cunoștințe Si: dezvoltare. 4 Coacere a fructelor. 5 Desăvârșire. 6 Ajungere la maturație (3).

MATURIZÁRE s. f. Faptul de a (se) maturiza.

MATURIZÁRE s.f. Acțiunea de a (se) maturiza și rezultatul ei; maturare. [< maturiza].

MATURIZÁ, maturizez, vb. I. Refl. și tranz. A deveni sau a face să devină matur; a (se) matura. ♦ A ajunge sau a face să-și însușească o bogată experiență, multe cunoștințe, un mod echilibrat de a judeca. – Matur + suf. -iza.

MATURIZÁ, maturizez, vb. I. Refl. și tranz. A deveni sau a face să devină matur; a (se) matura. ♦ A ajunge sau a face să-și însușească o bogată experiență, multe cunoștințe, un mod echilibrat de a judeca. – Matur + suf. -iza.

maturiza [At: CAMILAR, C. P. 140 / Pzi: ~zez / E: matur1 + -iza] 1-2 vrt (A deveni sau) a face să devină matur1. 3-4 vrt (A căpăta sau) a face să capete seriozitatea omului matur. 5-6 vrt (A-și însuși sau) a face să-și însușească o bogată experiență și un mare număr de cunoștințe Si: a se dezvolta, a evolua. 7-8 vrt (Fig) (A se desăvârși sau) a face să se desăvârșească. 9 vr (Teh) A ajunge la maturație (3).

MATURIZÁ, maturizez, vb. I. Refl. A deveni matur, a ajunge la maturitate. Tineretul muncitor s-a maturizat politicește.Tranz. A face ca cineva sau ceva să devină matur, potrivit, apt, gata pentru o acțiune. Experiența tragică a trecutelor războaie a maturizat masele populare de pretutindeni. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 1-2, 113.

MATURIZÁ vb. I. tr., refl. 1. A face sau a deveni matur, a atinge maturitatea; a (se) matura. 2. (Fig.) A ajunge sau a face să-și însușească o bogată experiență, un mod de a judeca plin de răspundere. [< matur + -iza].

MATURIZÁ vb. tr., refl. a face, a deveni matur; a (se) matura. ◊ (fig.) a căpăta, a face să capete seriozitatea omului matur. (< matur + -iza)

A SE MATURIZÁ mă ~éz intranz. 1) A deveni matur; a ajunge la maturitate. 2) (despre persoane) A atinge maturitatea spirituală; a căpăta o experiență bogată și multe cunoștințe. /matur + suf. ~iza

A MATURIZÁ ~éz tranz. A face să se maturizeze. /matur + suf. ~iza


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

maturizáre s. f., pl. maturizări

maturizá (a ~) (despre oameni) vb., ind. prez. 3 maturizeáză

maturizá vb., ind. prez. 1 sg. maturizéz, 3 sg. și pl. maturizeáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MATURIZÁ vb. (fig.) a se coace. (Tânărul de odinioară s-a ~.)

MATURIZA vb. (fig.) a se coace. (Tînărul de odinioară s-a ~.)

Intrare: maturizare
maturizare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • maturizare
  • maturizarea
plural
  • maturizări
  • maturizările
genitiv-dativ singular
  • maturizări
  • maturizării
plural
  • maturizări
  • maturizărilor
vocativ singular
plural
Intrare: maturiza
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • maturiza
  • maturizare
  • maturizat
  • maturizatu‑
  • maturizând
  • maturizându‑
singular plural
  • maturizea
  • maturizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • maturizez
(să)
  • maturizez
  • maturizam
  • maturizai
  • maturizasem
a II-a (tu)
  • maturizezi
(să)
  • maturizezi
  • maturizai
  • maturizași
  • maturizaseși
a III-a (el, ea)
  • maturizea
(să)
  • maturizeze
  • maturiza
  • maturiză
  • maturizase
plural I (noi)
  • maturizăm
(să)
  • maturizăm
  • maturizam
  • maturizarăm
  • maturizaserăm
  • maturizasem
a II-a (voi)
  • maturizați
(să)
  • maturizați
  • maturizați
  • maturizarăți
  • maturizaserăți
  • maturizaseți
a III-a (ei, ele)
  • maturizea
(să)
  • maturizeze
  • maturizau
  • maturiza
  • maturizaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

maturizare

  • 1. Faptul de a (se) maturiza.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN sinonime: maturare

etimologie:

  • vezi maturiza
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

maturiza

  • 1. A deveni sau a face să devină matur; a (se) matura.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: coace (vb.) matura attach_file un exemplu
    exemple
    • Tineretul muncitor s-a maturizat politicește.
      surse: DLRLC
    • 1.1. A ajunge sau a face să-și însușească o bogată experiență, multe cunoștințe, un mod echilibrat de a judeca.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Experiența tragică a trecutelor războaie a maturizat masele populare de pretutindeni. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 1-2, 113.
        surse: DLRLC

etimologie:

  • Matur + sufix -iza.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN