12 definiții pentru matracucă

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MATRACÚCĂ, matracuci, s. f. (Pop.) Femeie urâtă și prost îmbrăcată; femeie proastă, bleagă; femeie rea și vulgară; femeie stricată. – Cf. ngr. matrakúka „mandragoră”.

matracu sf [At: CARAGIALE, O. I, 147 / V: mătrăc~, madra~, mantra~, matraru / Pl: ~uci / E: ngr ματραϰοῦϰα (pop) „mandragoră”] (Pfm) 1 Femeie urâtă și prost îmbrăcată. 2 Femeie proastă. 3-4 Femeie (rea sau) vulgară. 5 (Dep) Amantă.

MATRACÚCĂ, matracuci, s. f. (Pop. și fam.) Femeie urâtă și prost îmbrăcată; femeie proastă, bleagă; femeie rea și vulgară; femeie stricată. – Cf. ngr. matrakúka „mandragoră”.

MATRACÚCĂ, matracuce, s. f. (Popular) Femeie cu un fizic neplăcut sau cu purtări imorale.

MATRACÚCĂ ~ci f. pop. Femeie vulgară, cu înfățișare neplăcută și purtări nedemne. /<ngr. matrakúka

matracucă f. 1. pop. mitropolit; 2. fam. femeie neroadă; sta stârcit într’un colț, ca și când ar fi fost matracuca, sora Doamnei ISP. [Pare a fi o fuziune din mătrăgună și cucă, planta purtând în botanica populară numele de Doamna mare și împărăteasa buruienilor].

matracúcă f., pl. ĭ (cp. cu turc. matrak, bîtă). Femeĭe ridiculă: doŭă matracucĭ bătrîne și urîte (VR. 1911, 8, 168).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

matracu (pop.) (ma-tra-) s. f., g.-d. art. matracucii; pl. matracuci

matracúcă s. f. (sil. -tra-), g.-d. art. matracúcii; pl. matracúci

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

matracúcă (matracúci), s. f. – Femeie șleampătă, femeie stricată. Tc. matrakuka „penis”, din matrak „ciomag” (M. L. Wagner, BF, X, 14); cf. ngr. μαντραϰοῦϰα „spirit rău” (după Bogrea, Dacor., I, 263; Tagliavini, Arch. Rom., XII, 256 și Gáldi 208, rom. provine din ngr.).

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

matracucă, matracuci s. f. (pop.) 1. femeie urâtă și prost îmbrăcată. 2. femeie proastă. 3. femeie rea și vulgară. 4. femeie stricată.

Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MATRACUCĂ s. f. (Popular) Femeie urîtă și prost îmbrăcată; femeie proastă, bleagă ; femeie rea, vulgară. A băgat-o în sfîrșit la jăratic pe matracuca! a zis socru-meu rîzînd. CARAGIALE, O. I, 147, cf. DR. I 263, BUL. FIL. V, 168, VI, 282, L. ROM. 1 959, nr. 2, 53, com. din ȚEPEȘ-CERNAVODĂ. ♦ (Folosit la adresa unui bărbat) Dracu să-l mai ia și p-ăla! O matracucă – clasa una! GALAN, B. I, 29. Moțanu, Pordea și compania sînt niște matracuci cum zic miticii din Răgat. T. POPOVICI, S. 268. ♦ (Depreciativ) Ibovnică, amantă. Ai... așa... cum să-ți spun?... vreo amantă?... – Ce să am?... Matracucă... Nu... ap. GÁLDI, M. PHAN, 208. - Pl.: matracuci. – Și: mătrăcúcă (DR. I, 263), madrácucă (BUL. FIL. VI, 282), mantracúcă (L. ROM. 1 959, nr. 2, 53), matrarúcă (GÁLDI, M. PHAN. 208) s. f. – Cf. ngr. ματρακουκα "numele popular al mandragorei11. Cf. și DR. I, 263.

Intrare: matracucă
  • silabație: ma-tra- info
substantiv feminin (F46)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • matracu
  • matracuca
plural
  • matracuci
  • matracucile
genitiv-dativ singular
  • matracuci
  • matracucii
plural
  • matracuci
  • matracucilor
vocativ singular
  • matracu
  • matracuco
plural
  • matracucilor
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

matracu, matracucisubstantiv feminin

  • 1. popular Femeie urâtă și prost îmbrăcată; femeie proastă, bleagă; femeie rea și vulgară; femeie stricată. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.