12 definiții pentru materialitate

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MATERIALITÁTE s. f. Însușirea de a fi material, de a avea existență materială; natura materială a ceva. [Pr.: -ri-a-] – Din fr. matérialité, germ. Materialität.

MATERIALITÁTE s. f. Însușirea de a fi material, de a avea existență materială; natura materială a ceva. [Pr.: -ri-a-] – Din fr. matérialité, germ. Materialität.

materialitate sf [At: NEGULICI / P: ~ri-a~ / E: fr matérialité, ger Materialität] Caracter a ceea ce este material (1).

MATERIALITÁTE s. f. Însușirea de a fi material, de a avea existență materială, de a exista independent de conștiință și în afara ei. Adevărata unitate a lumii constă în materialitatea ei. ENGELS, A. 53.

MATERIALITÁTE s.f. Caracterul a ceea ce este material, a ceea ce există independent de conștiință și în afara ei. [Pron. -ri-a-. / cf. fr. matérialité].

MATERIALITÁTE s. f. caracterul a ceea ce este material, obiectiv; natura materială a ceva. (< fr. matérialité, germ. Materialität)

MATERIALITÁTE f. Starea, caracterul material al lucrurilor. [Sil. -ri-a-] /<fr. matérialité, germ. Materialität

materialitate f. caracterul celor materiale.

*materialitáte f. (d. material). Calitatea de a fi material: materialitatea unuĭ fapt.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

materialitate (-ri-a-) s. f., g.-d. art. materialității

materialitáte s. f. (sil. -ri-a-), g.-d. art. materialității

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Materialitate ≠ imaterialitate

Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MATERIALITÁTE s. f. Caracterul a ceea ce este material (I 1). Cf. NEGULICI, STAMATI, D. Toți síntem iritabili; expresivi sînt numai unii. Oricare ar fi materialitatea acestui deosebit fenomen. . ., o condiție neapărată pentru ajungerea scopului ei este înțelesul uman. CARAGIALE, N. F. 20. ◊ F i g. Femeile prea crude n-au materialitate, n-au culoare. CĂLINESCU, S. 335. – Pronunțat: -ri-a-. – Din fr. matérialité, germ. Materialitát.

Intrare: materialitate
  • silabație: -ri-a- info
substantiv feminin (F117)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • materialitate
  • materialitatea
plural
genitiv-dativ singular
  • materialități
  • materialității
plural
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

materialitatesubstantiv feminin

  • 1. Însușirea de a fi material, de a avea existență materială; natura materială a ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Adevărata unitate a lumii constă în materialitatea ei. ENGELS, A. 53. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.