4 intrări
39 de definiții
din care- explicative (22)
- morfologice (4)
- relaționale (2)
- specializate (2)
- enciclopedice (1)
- altele (8)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
maste sf vz mast
MAST, masturi, s. n. Construcție metalică mobilă, folosită ca turlă de sondă, când se sapă la adâncimi mici. – Din germ. Mast.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MAST, masturi, s. n. Construcție metalică mobilă, folosită ca turlă de sondă, când se sapă la adâncimi mici. – Din germ. Mast.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
MAȘTEHĂ, maștehe, s. f. (Înv. și reg.) Mamă vitregă. [Var.: maștihă, maștigă s. f.] – Din sl. mašteha.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MAȘTEHĂ, maștehe, s. f. (Înv. și reg.) Mamă vitregă. [Var.: maștihă, maștigă s. f.] – Din sl. mašteha.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
MAȘTIGĂ s. f. v. maștehă.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MAȘTIGĂ s. f. v. maștehă.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
MAȘTIHĂ s. f. v. maștehă.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MAȘTIHĂ s. f. v. maștehă.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
mast1, ~ă [At: CONTEMPORANUL, VII, 37 / V: maste sf / Pl: ~e / E: ger Mast] 1 sf (înv; șîf maste) Catarg. 2 sn Construcție metalică mobilă, folosită provizoriu ca turlă de sondă, când se sapă la adâncimi mici.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
maște sf vz maștehă
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
maștegă sf vz maștehă
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
maștehă sf [At: (a. 1640) GCR I, 90/26 / V: maște, ~egă, ~tică, ~tie, ~tihă, ~tigă, ~tină / G-D: maște-mea, măști-mi / Pl: ~he / E: slv маштeχa] (Îrg) Mamă vitregă.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
maștică sf vz maștehă
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
maștie sf vz maștehă
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
maștigă sf vz maștehă
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
maștihă sf vz maștehă
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
maștină sf vz maștehă
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MAST, maste, s. n. Construcție metalică mobilă, folosită provizoriu ca turlă de sondă, cînd se sapă la adîncimi mici.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MASTĂ, maste, s. f. (Învechit) Catarg. Poposi cîteva minute, pînă legă o frînghie de vîrful unei maste. CONTEMPORANUL, VII 37.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MAST, maste, s. n. Construcție metalică mobilă, folosită provizoriu ca turlă de sondă, cînd se sapă la adîncimi mici. – Germ. Mast.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
MASTĂ, maste, s. f. (Înv.) Catarg. – Germ. Mast[baum].
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de claudia
- acțiuni
MAST1 s. n. construcție metalică mobilă, folosită ca turlă de sondă. (< germ. Mast)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
*MAȘTEHĂ s. f. (Mold., Olt., Trans. S) Mamă vitregă: A: Iară de să va afla cu maștehă-sa, 12 ai post. ȘT, 293. La maștehă-sa de greși, 9 ai post. PRAV., 101v. Care va petreace cu ...fiica maștehă-sa, cu foc să se arză. ÎP, 40r. Așa esti și pămintul: buruienilor celor sălbatice ești mamă, că sînt născuți dintr-însul, iară sămănăturilor esti ca o maștihă. E 1779, 4r; cf. ȘT. 283; PRAV.; M. COSTIN; DOSOFTEI, VS; CANTEMIR, HR.; NECULCE; I, 2r; NCCD, 314. B: Mastehă-sa sau soacră-sa sau mătușî-sa. PRAV. GOV; cf. ÎNDREPTAREA LEGII. C: Acelora le iaste maștehă. E 1703, 129r. ◊ Adjectival. Aceasta trebuie să poarte în minte părinții vitregi și mumînile maștehă, că și cuconii lor pot rămînea la sărăcie. CS, 64v; cf. CS, 63v, 64r, 65r. Etimologie: sl. mašteha. Cf. m a ș t e r ă.
- sursa: DLRLV (1987)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
maștihă t. Mold. Tr. mamă vitregă: am să-i fiu maștihă? AL. [Slav. MAȘTEHA, din MATI, mamă].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
máștehă f., pl. e (vsl. mašteha, mamă vitregă, d. mati, mamă; bg. mašteha, rus. máčiha; ung. mostoha, mamă vitregă, tată vitreg). Nord. Rar. Mamă vitregă. – În Btș. máștimă, pl. e. În Bucov. și máștie (Șez. 32, 66).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
mast s. n., pl. masturi
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
mast s. n., pl. masturi
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
mast s. n., pl. masturi
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
maștehă/mașteră s. f., g.-d. art. maștehei/mașterei; pl. maștehe/maștere
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
MASTĂ s. v. arbore, catarg.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
mastă s. v. ARBORE. CATARG.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
maștihă, maștihe, (maștehă), s.f. – (reg.; înv.) Mamă vitregă: „Tata că s-o însurat, / Rea maștihă mi-o luat” (Bârlea, 1924, II: 65); „Io n-am avut cine să fie împotrivă, că n-am avut părinți, n-am avut pă nime, numa pe Emuca, măștihoaia” (Memoria, 2014: 146). Atestat și în Maramureșul din dreapta Tisei, în var. maștehă. – Din vsl. mašteha „mamă vitregă” (Frățilă, 2000: 59; DEX, MDA) < mati „mamă” (Șăineanu).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
maștihă, -e, s.f. – Mamă vitregă: „Tata că s-o însurat, / Rea maștihă mi-o luat” (Bârlea 1924 II: 65). – Din sl. (bg.) maštecha.
- sursa: DRAM (2011)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
Maște v. Măcica 4.
- sursa: Onomastic (1963)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare neclasificate
Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.
MÁSTE s. f. v. mast.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MAST, -Ă s. f., s. n. 1. S. f. (învechit) Catarg. Poposi cîteva minute pînă legă o frînghie de vîrful unei maste. contemporanul, VI1; 37. 2. S. n. Construcție metalică mobilă, folosită provizoriu ca turlă de sondă, cînd se sapă la adîncimi mici. DICȚ. - Pl.: maste. – Și: (1) máste s. f. CHIRIȚESCU, GR. 251. – Din germ. Mast.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MÁȘTE s. f. v. maștehă.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MÁȘTEGĂ s. f. v. maștehă.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MAȘTEHĂ s. f. (Învechit și regional) Mamă vitregă. Maștehă-sa sau soacră-sa sau mătușî-sa (a. 1640). GCR I, 90/26. Acesta Etearh, avînd fată cu altă fimei făcută, îi luă și maștihă. HERODOT (1645), 257. Tatăl ce-ș va ucide feciorul, cîndu-l va prinde curvind cu maștehă-sa, nu să va chema ucigătoriu. PRAV. 98, cf. 107, 215. Murind tatăl lor. . . rămasără cu maștihă. DOSOFTEI, V. S. octombrie 94v/22. Acești boieri pire pe o maștehă a lor la Dumitrașco Vodă, dzicîndu cum că ar fi rămas mulți bani de la tatul lor. NECULCE, L. 86. Constantin. . . intrînd în vrajbă cu maștihă-sa Martina, zic unii să-l fi otrăvit. CANTEMIR, HR. 335. S-au plecat Cnimon, și toate le spunea: . . . pre tatăl cum că să numeaște Aristip, și pre Dimineta cum că i-au fost maștehă. AETHIOPICA, 2r/17. După această învoială nu mai am. . . a cerca eu la feciorul mieu nimica, nici feciorul mieu la mine, nici la maștehă-sa (a. 1785). ȘTEFANELLI, D. c. 159, cf. 314. Adevărați ochi de maștehă. CRITIL, 72/13. Dumisale banului îi este dat danie de la maștiha dumisale Maria (a. 1 795). URICARIUL, XX, 396. Au fost muiere împăratului Sever, maștehă împăratului Caracala. ȘINCAI, HR. I, 15/1, cf. II, 25/36. Ilieș cu cruzime pedepsi pe maștiha sa. ASACHI, S. L. II, 33. Un proțes era cu prințesa de Hessa. . . maștiha sa, ce se măritase de al doilea. NEGRUZZI, S. II, 144. Eu. . . am să-i fiu maștigă. ALECSANDRI, T. 965. Cel ce-a-ndrăznit pîngărirea iatacului maștegei sale. COȘBUC, AE. 195. Acuma înțeleg că toate le-a pus la cale maștiha mea pentru coconul ei, ca să mă lipsească de dreptul meu de întăi-născut. SADOVEANU, D. P. 65, cf. H XVIII 146. Baba asta era de a doilea și era ră de mama focului, ca o maștehă. I. CR. IV, 102. Tata că s-o d-însurat Rea maștihă mi-o luat. BÎRLEA, C. P. 141. Maștehă-sa l-o-ntrebat. T. PAPAHAGI, M. 111. Maște-mea. ALR II/I h 133, cf. ALR I 1 932/290, A III 13, V 15. ◊ F i g. Acești domni au fost maice direpte țerii, iar nu maștehe. M. COSTIN, LET. I, 261/30. ◊ (Adjectival) Cu cît mai vîrtos dară [trebuie să fie milos] tatăl vitreg și muma maștehă cătră fiiastrii lor (a. 1 685). GCR I, 277/36, cf. 278/4. - Pl.: maștehe. – Gen.-dat. (urmat de un adj. pos.) și: maște-mea, măști-mi. – Și: máștihă, máștegă, máștigă, máștică (DDRF), máște, máștie (DDRF, I. CR. VI, 127), máștină (ȘEZ. VII, 71) s. f. – Din v. sl. маштеха.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MÁȘTICĂ s. f. v. maștehă.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MÁȘTIHĂ s. f. v. maștehă.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MÁȘTINĂ s. f. v. maștehă.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F7) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
substantiv feminin (F6) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
substantiv feminin (F7) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
substantiv feminin (F135) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
mast, masturisubstantiv neutru
- 1. Construcție metalică mobilă, folosită ca turlă de sondă, când se sapă la adâncimi mici. DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00
etimologie:
- Mast DEX '09 DEX '98 MDN '00
mastă, mastesubstantiv feminin
-
- Poposi cîteva minute, pînă legă o frînghie de vîrful unei maste. CONTEMPORANUL, VII 37. DLRLC
-
etimologie:
- Mast[baum] DLRM
maștehă, maștehesubstantiv feminin
- 1. Mamă vitregă. DEX '98 DEX '09
etimologie:
- mašteha DEX '98 DEX '09