12 definiții pentru masonic


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MASÓNIC, -Ă, masonici, -ce, adj. Francmasonic. – Din fr. maçonnique.

MASÓNIC, -Ă, masonici, -ce, adj. Francmasonic. – Din fr. maçonnique.

masonic, ~ă a [At: CONTEMPORANUL, III, 822 / Pl: ~ici, ~ice / E: fr maçonnique] Francmasonic.

MASÓNIC, -Ă, masonici, -e, adj. Francmasonic. Lojă masonică.

MASÓNIC, -Ă adj. Francmasonic. [< fr. maçonnique].

MASÓNIC, -Ă adj. francmasonic. (< fr. mașonnique)

MASÓNIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de masonerie; francmasonic. /<fr. maçonnique

*masónic, -ă adj. (fr. maçonnique, francmasonic). Francmasonic.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

masónic adj. m., pl. masónici; f. masónică, pl. masónice

masónic adj. m., pl. masónici; f. sg. masónică, pl. masónice


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MASONIC adj. francmasonic. (Lojă ~.)


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

FRANCMASONERIA (ORDINUL MASONILOR), asociație (fraternitate) de elite, non-profit, liber consimțită, universală (fără bariere naționale, rasiale sau confesionale), secretă (sau mai degrabă „discretă”), care aderă la o anumită explicație metafizică a lumii, de obicei cu caracter esoteric; are o orientare filantropică și activează pentru ameliorarea calității vieții atât pe plan material cât și moral al oamenilor, ca și pentru progresul individual și social. Începuturi legendare obscure sunt plasate în Antichitate. F. modernă apare în sec. 18, răspândindu-se în Europa și S.U.A., diversificându-se în peste 50 de rituri. În România a fost introdusă în epoca fanariotă (prin 1733) de A.M. del Chiaro (fost secretar al lui Constantin Brâncoveanu). Între 1740 și 1750, se constituie primele loji la Iași și București. După 1750, apar primele loji în Transilvania. Prima grupare masonică mai importantă din România a fost Societatea Filarmonică (1833). În sec. 20, f. a primit cele mai drastice lovituri, cea mai importantă fiind interzicerea ei în Germania (1933). În România, la 24 febr. 1937, Marea Lojă Națională (condusă de J. Pangal) s-a autodizolvat sub presiunea regelui Carol II. În 1944, f. română reîncepe să activeze legal. În iun. 1948, autoritățile comuniste ordonă închiderea lojilor masonice din țară, după care (începând din 1950) urmează condamnările capilor masoneriei. F. română reîncepe să activeze în țară din 1990. În momentul de față, în România există o mișcare masonică în curs de structurare sub trei obediențe: a „Marelui Orient al Franței”, a „Marelui Orient al Italiei” și a lojei „Americano-canadiene”.

Intrare: masonic
masonic adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • masonic
  • masonicul
  • masonicu‑
  • masonică
  • masonica
plural
  • masonici
  • masonicii
  • masonice
  • masonicele
genitiv-dativ singular
  • masonic
  • masonicului
  • masonice
  • masonicei
plural
  • masonici
  • masonicilor
  • masonice
  • masonicelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

masonic

etimologie: