francmasonic, ~ă a [At: DA / Pl: ~ici, ~e / E: fr franc-maconnique] 1 Care ține de francmasonerie Si: masonic. 2 Privitor la francmasonerie Si: masonic. 3 Care are legătură cu francmasoneria Si: masonic.

*FRANCMASONIC adj. De francmason, ce ține de francmasoni: era inițiat în societățile ~e I. -GH. [fr.].

FRANCMASONIC, -Ă, francmasonici, -e, adj. Care ține de francmasonerie, care are legătură cu francmasoneria; masonic. ◊ Lojă francmasonică v. lojă.

FRANCMASONIC, -Ă adj. Referitor la francmasonerie; masonic. [< fr. franc-maçonnique].

FRANCMASONIC, -Ă adj. referitor la francmasonerie; masonic. (< fr. franc-maçonnique)

FRANCMASONIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de francmasonerie; propriu francmasoneriei. Lojă ~că. Societate ~că. /<fr. franc-maçonnique

*franc-masónic, -ă adj. (fr. francmasonnique). De franc-mason, de francmasonerie. Fig. Ipocrit, de sectar: zîmbet francmasonic. Adv. A zîmbi francmasonic.

francmasonic (desp. franc-ma-) adj. m., pl. francmasonici; f. francmasonică, pl. francmasonice

francmasonic (franc-ma-) adj. m., pl. francmasonici; f. francmasonică, pl. francmasonice

francmasonic adj. (sil. mf. franc-) → masonic

FRANCMASONIC adj. masonic. (Lojă ~.)

FRANCMASONIC adj. masonic. (Lojă ~.)