3 intrări

14 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MASCÚL, -Ă, masculi, -e, s. m., adj. 1. S. m. Individ de sex bărbătesc. ♦ (Adesea depr.) Bărbat (viril). 2. Adj. (Despre flori și despre părți ale lor) Care conține elementele de fecundație. – Din lat. masculus, it. masculo.

MASCÚL, -Ă, masculi, -e, s. m., adj. 1. S. m. Individ de sex bărbătesc. ♦ (Adesea depr.) Bărbat (viril). 2. Adj. (Despre flori și despre părți ale lor) Care conține elementele de fecundație. – Din lat. masculus, it. masculo.

mascul, [At: HELIADE, O. I., 361 / A și: (rar) mascul / Pl: ~i, ~e / E: lat masculus, it masculo] 1 sm (Îoc femelă) Individ de sex bărbătesc. 2-3 sm (Șdp) Bărbat (viril). 4 a (D. flori și părți ale lor) Care conține elemente de fecundație Si: masculin (8).

MASCÚL, masculi, s. m. Individ de sex bărbătesc. Țiparul femelă... coboară în estuare. Acolo e întîmpinat de țiparul mascul. C. PETRESCU, C. V. 192. Accentuat și: máscul.

MASCÚL s.m. Individ de sex bărbătesc. ♦ (Adesea depr.) Bărbat (viril). // adj. (Despre flori sau părți ale lor) Care conține elementele de fecundație; masculin. [Acc. și máscul. / < lat. masculus].

MASCÚL I. s. m. individ de sex bărbătesc. ◊ (depr.) bărbat (viril). II. adj. (despre flori sau părți ale lor) care conține elemente de fecundație; masculin. (< lat. masculus, it. masculo)

MASCÚL ~i m. și adjectival 1) Individ de sex bărbătesc. 2) mai ales depr. Bărbat viril. /<lat. masculus, il. masculo

*máscul, -ă adj. (lat. masculus, de unde vine și mascur). Masculin, bărbătesc. S. m. Bărbat, bărbătuș, ființă de sexu masculin la animale (în opoz. cu femelă): masculu pisiciĭ (mițeĭ) se numește „cotoĭ” (motan).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

mascul adj. m., s. m., pl. masculi; adj. f. masculă, pl. mascule

mascúl s. m., adj. m., pl. mascúli; f. sg. mascúlă, pl. mascúle

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

MASCUL adj. bărbătesc, masculin. (Flori ~.)

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

Măscu/l, -rel, -rilă v. Mascur 1 – 3.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

mascul feroce expr. (peior.) 1. bărbat viril. 2. bărbat cu pretenții de virilitate.

Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MASCÚL, -Ă s. m., adj. 1. S. m. (în opoziție cu femelă) Individ de sex bărbătesc. Ieșiți pereche toate [animalele] in masculi și în femini. HELIADE, O. I, 361, cf. NEGULICI, BREZOIANU, A. 525/6, MiHALI, C. 111. Masculul și femela. ISIS (1859), 12. Indivizi normali sexuați, masculi sau femele. FAUNA R. P. R. VIII1, 7. ◊ (Atribuind calitatea ca un adjectiv) Țiparul femelă. . . coboară în estuare. Acolo e întîmpinat de țiparul mascul. C. PETRESCU, C. V. 193. ♦ (Adesea depreciativ) Bărbat (viril). Un mascul frumos, dar cu o privire fioroasă. I. BOTEZ, B. I, 117. Masculi superbi, bronzați de soare și femei istovite de privațiuni. BRĂESCU, A. 228. Femeile nu se îmbracă pentru a cuceri admirația bărbaților, cum pretind legile biologice și cum naiv se încîntă vanitatea de mascul. C. PETRESCU, C. V. 57. 2. Adj. (Despre flori și despre părți ale lor) Care conțihe elementele de fecundație; masculin. Flori mascule și femine. CAIET, 87r/12. Organele mascule sînt staminele, conținînd gameta masculă numită polen. GRECESCU, FL. 3. - Accentuat și: (rar) máscul. – Pl.: masculi,-e. - Din lat. masculus, it. masculo.

Intrare: mascul (adj.)
mascul1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mascul
  • masculul
  • masculu‑
  • mascu
  • mascula
plural
  • masculi
  • masculii
  • mascule
  • masculele
genitiv-dativ singular
  • mascul
  • masculului
  • mascule
  • masculei
plural
  • masculi
  • masculilor
  • mascule
  • masculelor
vocativ singular
plural
Intrare: mascul (s.m.)
mascul2 (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mascul
  • masculul
  • masculu‑
plural
  • masculi
  • masculii
genitiv-dativ singular
  • mascul
  • masculului
plural
  • masculi
  • masculilor
vocativ singular
plural
Intrare: Măscul
Măscul nume propriu
nume propriu (I3)
  • Măscul
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

mascul, mascuadjectiv

  • 1. (Despre flori și despre părți ale lor) Care conține elementele de fecundație. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

mascul, masculisubstantiv masculin

  • 1. Individ de sex bărbătesc. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Țiparul femelă... coboară în estuare. Acolo e întîmpinat de țiparul mascul. C. PETRESCU, C. V. 192. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.