MASCOTĂ, mascote, s. f. 1. Ființă sau lucru considerate ca purtătoare de noroc; amuletă, talisman. 2. Numele unei prăjituri de ciocolată. – Din fr. mascotte.

mascotă sf [At: SADOVEANU, E. 72 / Pl: ~te / E: fr mascotte] 1 Ființă sau lucru considerate ca purtătoare de noroc Vz amuletă, fetiș, talisman. 2 Prăjitură de formă tronconică, umplută cu cremă fină, cu fructe confiate și acoperită cu glazură de ciocolată.

* MASCOTĂ (pl. -te) sf. Lucru sau persoană care aduce noroc [fr.].

MASCOTĂ, mascote, s. f. 1. Ființă sau lucru considerate ca purtătoare de noroc; amuletă, talisman. 2. Numele unei prăjituri de ciocolată. – Din fr. mascotte.

MASCOTĂ, mascote, s. f. (Franțuzism) Ființă sau lucru despre care cei superstițioși cred că aduce noroc. V.amuletă.

MASCOTĂ s.f. 1. Ființă sau lucru despre care se crede că ar purta noroc. 2. Prăjitură cu cremă de cacao, glasată cu ciocolată. [< fr. mascotte, cf. prov. mascoto – vrajă].

MASCOTĂ s. f. I. ființă, lucru despre care se crede că ar purta noroc. II. prăjitură cu cremă de cacao, glasată cu ciocolată. (< fr. mascotte)

MASCOTĂ ~e f. Ființă sau obiect despre care se crede că posedă puterea magică de a aduce noroc. /<fr. mascotte

mascotă s. f., g.-d. art. mascotei; pl. mascote

mascotă s. f., g.-d. art. mascotei; pl. mascote

mascotă s. f., pl. mascote

MASCÓTĂ, mascote, s.f. Prăjitură umplută cu cremă parfumată cu pralină sau cafea, apoi „mascată” cu aceeași cremă și ornată cu fulgi de migdale caramelizate sau alt barot; din fr. mascotte

mascotă s.f. amuletă, apotropaic, fetiș¹, talisman, <înv.> advar, baier, noroc, <fran.> porte-bonheur, <fig.; înv.> sinet. Consideră colțul de lup pe care îl poartă la gât o mascotă.

MASCOTĂ s. f. 1. Ființă sau lucru considerate ca purtătoare de noroc. V. amuletă, talisman, fetiș. Se va încredința și d-sa că această babă e o mascotă. SADOVEANU, E. 72. 2. Numele unei prăjituri de ciocolată. - Pl.: mascote. Din fr. mascotte.