9 definiții pentru marinăresc
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
MARINĂRÉSC, -EÁSCĂ, marinărești, adj. De marinar, caracteristic marinarului sau marinei. – Marinar + suf. -esc.
MARINĂRÉSC, -EÁSCĂ, marinărești, adj. De marinar, caracteristic marinarului sau marinei. – Marinar + suf. -esc.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
marinăresc, ~ească a [At: TEODORESCU, M. II, 153 / Pl: ~ești / E: marinar + -esc] 1-2 Care aparține unui marinar sau marinei (1). 3-4 Caracteristic marinarului sau marinei (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MARINĂRÉSC, -EÁSCĂ, marinărești, adj. De marinar. Berete marinărești. Uniformă marinărească.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MARINĂRÉSC, -EÁSCĂ adj. Referitor la marină, de marinar. [< marinar + -esc].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MARINĂRÉSC ~eáscă (~éști) Care este caracteristic pentru marinari; de marinar. /marinar + suf. ~esc
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
marinărésc, – eáscă adj. De marinar.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
marinărésc adj. m., f. marinăreáscă; pl. m. și f. marinăréști
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
marinărésc adj. m., f. marinăreáscă; pl. m. și f. marinăréști
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare neclasificate
Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.
MARINĂRÉSC, -EÁSCĂ adj. De marinar; caracteristic marinarului sau marinei. Avea într-adevăr un aer marinăresc de june aspirant voinic și cochet. TEODOREANU, M. II, 153. Își luase chitara și cînta încet un cîntec vechi marinăresc de pe coaste îndepărtate. V. ROM. februarie 1956, 26. Odgoane marinărești. SCÎNTEIA, 1960, nr, 4849. - Pl.: marinărești. – Marinar + suf. -esc.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
| adjectiv (A81) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
marinăresc
- 1. De marinar, caracteristic marinarului sau marinei.surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN un exempluexemple
- Berete marinărești. Uniformă marinărească.surse: DLRLC
-
etimologie:
- Marinar + sufix -esc.surse: DEX '09 DEX '98 DN