13 definiții pentru marfar mărfar


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MARFÁR s. n. v. mărfar.

MARFÁR, marfare, s. n. Tren de marfă. [Var.: mărfár s. n.] – Marfă + suf. -ar.

marfar [At: BENIUC, M. C. 1, 41 / V: măr~ / Pl: (1) ~i, (2) ~e / E: marfă + -ar] 1 sm (Reg) Negustor ambulant de pânzeturi și stofe Si: (îvp) marfagiu, (îvr) mărfaș. 2 sn Tren de marfă.

MARFÁR s. n. v. mărfar.

MĂRFÁR, mărfare, s. n. Tren de marfă. [Var.: marfár s. n.] – Marfă + suf. -ar.

MĂRFÁR, mărfare, s. n. (Și în forma marfar) Tren de marfă. Dimineața a fost liniște ca-n toate zilele: două marfare, expresul de la Lemberg. GALAN, Z. R. 164. Trebuia acum să-nconjoare mult, tocmai pe la rampa mărfarelor. CAMILAR, N. II 211. – Variantă: marfár s. n.

MĂRFÁR ~e n. Tren de marfă. /marfă + suf. ~ar

mărfár n., pl. e. Fam. Tren de marfă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

marfár (tren) s. n., pl. marfáre


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

mărfár, mărfári, s.m. și marfáre, s.n. 1. (înv.) negustor ambulant de stofe. 2. s.n. (pop.) tren de marfă.

Intrare: marfar
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • marfar
  • marfarul
  • marfaru‑
plural
  • marfare
  • marfarele
genitiv-dativ singular
  • marfar
  • marfarului
plural
  • marfare
  • marfarelor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mărfar
  • mărfarul
  • mărfaru‑
plural
  • mărfare
  • mărfarele
genitiv-dativ singular
  • mărfar
  • mărfarului
plural
  • mărfare
  • mărfarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

marfar mărfar

  • 1. Tren de marfă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
    exemple
    • Dimineața a fost liniște ca-n toate zilele: două marfare, expresul de la Lemberg. GALAN, Z. R. 164.
      surse: DLRLC
    • Trebuia acum să-nconjoare mult, tocmai pe la rampa mărfarelor. CAMILAR, N. II 211.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Marfă + sufix -ar.
    surse: DEX '98 DEX '09