2 intrări
8 definiții
Explicative DEX
MARCESCENT, -Ă, marcescenți, -te, adj. (Bot.; despre frunze) Care se usucă, dar rămâne pe arbori în timpul iernii. – Din fr. marcescent.
MARCESCENT, -Ă, marcescenți, -te, adj. (Bot.; despre frunze) Care se usucă, dar rămâne pe arbori în timpul iernii. – Din fr. marcescent.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
marcescent, ~ă a [At: DEX-S / Pl: ~nți, ~e / E: fr marcescent] (Bot; d. frunze) Care se usucă, dar rămâne pe arbori în timpul iernii.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
marcescență sf [At: DN3 / Pl: ~țe / E: fr marcescence] Stare a unei frunze, a unei plante care se veștejește.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
MARCESCENT, -Ă adj. (Despre frunze) Care nu cade toamna, rămînînd veștejită pe ramuri pînă primăvara. [< fr. marcescent, cf. lat. marcescere – a se veșteji].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MARCESCENȚĂ s.f. Stare a unei plante, a unei frunze care se veștejește. [< fr. marcescence].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MARCESCENT, -Ă adj. (despre frunze, fructe) care se usucă pe plantă, rămânând pe aceasta până primăvara; (despre corolă, caliciu) care persistă și după polenizare. (< fr. marcescent)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Ortografice DOOM
marcescent adj. m., pl. marcescenți; f. sg. marcescentă, pl. marcescente
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
marcescență s. f., pl. marcescențe
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
| substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
marcescent, marcescentăadjectiv
- 1. (Despre frunze) Care se usucă, dar rămâne pe arbori în timpul iernii. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- marcescent DEX '09 DEX '98 DN
marcescență, marcescențesubstantiv feminin
- 1. Stare a unei plante, a unei frunze care se veștejește. DN
etimologie:
- marcescence DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.