5 definiții pentru marcescent


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

marcescent, ~ă a [At: DEX – S / Pl: ~nți, ~e / E: fr marcescent] (Bot; d. frunze) Care se usucă, dar rămâne pe arbori în timpul iernii.

MARCESCÉNT, -Ă, marcescenți, -te, adj. (Bot.; despre frunze) Care se usucă, dar rămâne pe arbori în timpul iernii. – Din fr. marcescent.

MARCESCÉNT, -Ă, marcescenți, -te, adj. (Bot.; despre frunze) Care se usucă, dar rămâne pe arbori în timpul iernii. – Din fr. marcescent.

MARCESCÉNT, -Ă adj. (Despre frunze) Care nu cade toamna, rămânând veștejită pe ramuri până primăvara. [< fr. marcescent, cf. lat. marcescere – a se veșteji].

MARCESCÉNT, -Ă adj. (despre frunze, fructe) care se usucă pe plantă, rămânând pe aceasta până primăvara; (despre corolă, caliciu) care persistă și după polenizare. (< fr. marcescent)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

marcescént adj. m., pl. marcescénți; f. sg. marcescéntă, pl. marcescénte

Intrare: marcescent
marcescent adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • marcescent
  • marcescentul
  • marcescentu‑
  • marcescentă
  • marcescenta
plural
  • marcescenți
  • marcescenții
  • marcescente
  • marcescentele
genitiv-dativ singular
  • marcescent
  • marcescentului
  • marcescente
  • marcescentei
plural
  • marcescenți
  • marcescenților
  • marcescente
  • marcescentelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)