marșă² sf vz marș

marșă¹ sf [At: DM / Pl: ~șe / E: ger Marsch] Sol format de depunerile rămase în urma retragerii apelor mării.

MÁRȘĂ, marșe, s. f. Sol format pe depunerile rămase în urma retragerii apelor mării; polder.

MÁRȘĂ, marșe, s. f. Sol format pe depunerile rămase în urma retragerii apelor mării. – Germ. Marsch.

MÁRȘĂ s.f. Sol format de depunerile rămase după retragerea apelor mării. V. polder. [< germ. Marsch, rus. marș].

MÁRȘĂ s. f. sol format de depunerile rămase după retragerea apelor mării. (< germ. Marsch)

MARȘÁ, marșez, vb. I. Intranz. A cădea de acord, a consimți; a se lăsa antrenat într-o acțiune. ♦ A se lăsa corupt. – Din fr. marcher.

marșa vi [At: DEX-S / Pzi: ~șez / E: fr marcher] (Frm) 1 A cădea de acord Si: a consimți. 2 A se lăsa antrenat într-o acțiune. 3 A se lăsa corupt.

MARȘÁ, marșez, vb. I. Intranz. (Franțuzism) A cădea de acord, a consimți; a se lăsa antrenat într-o acțiune. ♦ A se lăsa corupt. – Din fr. marcher.

MARȘÁ vb. intr. (fam.) a accepta, a fi de acord. ◊ a se lăsa corupt. (< fr. marcher)

marșá vb. I (franțuzism; lb. cultă colocv.) A fi de acord ◊ „Teleobservatorul, ca și telespectatorul, poate să creadă sau să nu creadă în buna-credință a celor doi soți «care nu s-au lăsat niciodată examinați de o comisie științifică», poate să «marșeze» sau să nu marșeze.” Cont. 3 XI 78 p. 8 (din fr. marcher)

márșă s. f., art. márșa, g.-d. art. márșei; pl. márșe

márșă (geol.) s. f., art. márșa, g.-d. art. márșei; pl. márșe

*marșá (a ~) vb., ind. prez. 3 marșeáză

marșá vb., ind. prez. 1 sg. marșéz, 3 sg. și pl. marșeáză

MÁRȘĂ s. v. cale, chip, fel, formă, manieră, metodă, mijloc, mod, modalitate, posibilitate, procedare, procedeu, procedură, putință, sistem.

marșă s. v. CALE. CHIP. FEL. FORMĂ. MANIERĂ. METODĂ. MIJLOC. MOD. MODALITATE. POSIBILITATE. PROCEDARE. PROCEDEU. PROCEDURĂ. PUTINȚĂ. SISTEM.

MÁRȘĂ (< germ.) s. f. (GEOGR.) Porțiune de câmpie joasă (în Olanda, Danemarca și în E și V Germaniei) scoasă de sub regimul inundațiilor (cauzate de existența pânzei freatice aproape de suprafață) prin desecări și îndiguiri. V. polder.