2 intrări

20 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

marșă1 sf [At: DM / Pl: ~șe / E: ger Marsch] Sol format de depunerile rămase în urma retragerii apelor mării.

MARȘĂ, marșe, s. f. Sol format pe depunerile rămase în urma retragerii apelor mării; polder.

MARȘĂ, marșe, s. f. Sol format pe depunerile rămase în urma retragerii apelor mării. – Germ. Marsch.

MARȘĂ s.f. Sol format de depunerile rămase după retragerea apelor mării. V. polder. [< germ. Marsch, rus. marș].

MARȘĂ s. f. sol format de depunerile rămase după retragerea apelor mării. (< germ. Marsch)

MARȘA, marșez, vb. I. Intranz. A cădea de acord, a consimți; a se lăsa antrenat într-o acțiune. ♦ A se lăsa corupt. – Din fr. marcher.

marșa vi [At: DEX-S / Pzi: ez / E: fr marcher] (Frm) 1 A cădea de acord Si: a consimți. 2 A se lăsa antrenat într-o acțiune. 3 A se lăsa corupt.

MARȘA, marșez, vb. I. Intranz. (Franțuzism) A cădea de acord, a consimți; a se lăsa antrenat într-o acțiune. ♦ A se lăsa corupt. – Din fr. marcher.

MARȘA vb. intr. (fam.) a accepta, a fi de acord. ◊ a se lăsa corupt. (< fr. marcher)

marșa vb. I (franțuzism; lb. cultă colocv.) A fi de acord ◊ „Teleobservatorul, ca și telespectatorul, poate să creadă sau să nu creadă în buna-credință a celor doi soți «care nu s-au lăsat niciodată examinați de o comisie științifică», poate să «marșeze» sau să nu marșeze.Cont. 3 XI 78 p. 8 (din fr. marcher)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

marșă s. f., art. marșa, g.-d. art. marșei; pl. marșe

marșă s. f., art. marșa, g.-d. art. marșei; pl. marșe

marșă (geol.) s. f., art. marșa, g.-d. art. marșei; pl. marșe

marșa (a ~) (livr.) vb., ind. prez. 1 sg. marșez, 3 marșea; conj. prez. 1 sg. să marșez, 3 să marșeze

*marșa (a ~) vb., ind. prez. 3 marșea

marșa vb., ind. prez. 1 sg. marșez, 3 sg. și pl. marșea

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

MARȘĂ s. v. cale, chip, fel, formă, manieră, metodă, mijloc, mod, modalitate, posibilitate, procedare, procedeu, procedură, putință, sistem.

marșă s. v. CALE. CHIP. FEL. FORMĂ. MANIERĂ. METODĂ. MIJLOC. MOD. MODALITATE. POSIBILITATE. PROCEDARE. PROCEDEU. PROCEDURĂ. PUTINȚĂ. SISTEM.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

MÁRȘĂ (< germ.) s. f. (GEOGR.) Porțiune de câmpie joasă (în Olanda, Danemarca și în E și V Germaniei) scoasă de sub regimul inundațiilor (cauzate de existența pânzei freatice aproape de suprafață) prin desecări și îndiguiri. V. polder.

Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MÁRȘĂ1 s. f. Sol format de depunerile rămase în urma retragerii apelor mării. DM, cf. DN. - Pl.: marșe. – Din germ. Marsch.

Intrare: marșă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • marșă
  • marșa
plural
  • marșe
  • marșele
genitiv-dativ singular
  • marșe
  • marșei
plural
  • marșe
  • marșelor
vocativ singular
plural
Intrare: marșa
verb (V202)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • marșa
  • marșare
  • marșat
  • marșatu‑
  • marșând
  • marșându‑
singular plural
  • marșea
  • marșați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • marșez
(să)
  • marșez
  • marșam
  • marșai
  • marșasem
a II-a (tu)
  • marșezi
(să)
  • marșezi
  • marșai
  • marșași
  • marșaseși
a III-a (el, ea)
  • marșea
(să)
  • marșeze
  • marșa
  • marșă
  • marșase
plural I (noi)
  • marșăm
(să)
  • marșăm
  • marșam
  • marșarăm
  • marșaserăm
  • marșasem
a II-a (voi)
  • marșați
(să)
  • marșați
  • marșați
  • marșarăți
  • marșaserăți
  • marșaseți
a III-a (ei, ele)
  • marșea
(să)
  • marșeze
  • marșau
  • marșa
  • marșaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

marșă, marșesubstantiv feminin

  • 1. Sol format pe depunerile rămase în urma retragerii apelor mării. DLRLC DN
    sinonime: polder
etimologie:

marșa, marșezverb

  • 1. A cădea de acord; a se lăsa antrenat într-o acțiune. DEX '09 DEX '98 MDN '00
    • 1.1. A se lăsa corupt. DEX '09 DEX '98 MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.