2 intrări

20 de definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MANIPULATOR s. m., s. n. 1. S. m. Persoană care mînuiește aparate, mecanisme etc., manipulant; persoană care mînuiește bani, fonduri, bunuri. Cf. COSTINESCU, ȘĂINEANU, D. U., ALEXI, W. Manipulator de valori. LEG. EC. pl. 295. 2. S. n. Aparat cu care se apucă și se manipulează diverse piese. Cf. DP. 3. S. n. Dispozitiv cu ajutorul căruia se stabilește sau se întrerupe circuitul la transmiterea semnalelor telegrafice. Telegraful lui Morse. . . se compune esențialmente din patru părți, și anume:1) pila electrică, 2) manipulatorul, 3) linia telegrafică și 4) receptorul. PONI, F. 282, cf. DP. – Pl.: (1) manipulatori, (2, 3) manipulatoare. - Și: (învechit, 1) mînipulătór s. m. PONTBRIANT, D. – Manipula + suf. -tor. Cf. fr. m a n i p u l a t e u r. – Mînipulătór : prin apropiere de mînă.

MANIPULATÓR, -OÁRE, manipulatori, -oare, s. n., s. m. și f. 1. S. n. Aparat cu care se apucă și se manipulează piesele calde într-o uzină sau într-un atelier. 2. S. n. Dispozitiv cu ajutorul căruia se stabilește sau se întrerupe circuitul electric la transmiterea semnalelor telegrafice. 3. S. m. și f. Manipulant. – Din fr. manipulateur.

manipulator, ~oare [At: COSTINESCU / V: (înv) mân~ / Pl: ~i, ~oare / E: manipula + -tor cf fr manipulateur] 1 sm Persoană care mânuiește aparate, mecanisme etc. Si: manipulant (1). 2 sm Persoană care mânuiește bani, fonduri. 3 sn Aparat cu care se apucă și se manipulează diverse piese. 4 sn Dispozitiv cu ajutorul căruia se stabilește sau se întrerupe circuitul la transmiterea semnalelor telegrafice. 5-8 sm Persoană care manipulează (3, 5-6, 8) ceva sau pe cineva.

MANIPULATÓR, -OÁRE, manipulatori, -oare, subst. 1. S. n. Aparat cu care se apucă și se manipulează piesele calde într-o uzină sau într-un atelier. 2. S. n. Dispozitiv cu ajutorul căruia se stabilește sau se întrerupe circuitul electric la transmiterea semnalelor telegrafice. 3. S. m. și f. Manipulant. – Din fr. manipulateur.

MANIPULATÓR1, manipulatoare, s. n. Aparat cu care se apucă și se manipulează piesele supuse acțiunii căldurii într-o uzină sau într-un atelier. Manipulator telegrafic = dispozitiv cu ajutorul căruia se stabilește și se întrerupe circuitul la transmiterea semnalelor telegrafice.

MANIPULATÓR2, -OÁRE, manipulatori, -oare, s. m. și f. Manipulant.

MANIPULATÓR s.n. Dispozitiv pentru apucarea și manipularea lingourilor sau a altor semifabricate calde într-o uzină. ◊ Manipulator telegrafic = aparat pentru stabilirea și întreruperea circuitului la aparatele de telecomunicații. [Cf. fr. manipulateur].

MANIPULATÓR, -OÁRE s.m. și f. Manipulant. [Cf. fr. manipulateur].

MANIPULATÓR, -OÁRE I. s. m. f. manipulant. II. s. n. 1. dispozitiv pentru apucarea și manipularea lingourilor sau a altor semifabricate calde într-o uzină. 2. aparat pentru stabilirea și întreruperea circuitului la aparatele de telecomunicații. 3. comutator electric comandat prin pedală. (< fr. manipulateur)

MANIPULATÓR ~oáre n. 1) Aparat pentru manipularea pieselor fierbinți într-o uzină sau într-un atelier. 2) Dispozitiv pentru conectarea sau deconectarea circuitului la transmiterea semnalelor telegrafice. 3) Persoană care manipulează (un sistem tehnic, un aparat sau o mașină); manipulant. /<fr. manipulateur

manipulator m. cel ce manipulează. ║ n. aparat pentru transmiterea telegramelor.

*manipulatór, -oáre s. Care manipulează, mînuĭește, umblă cu: manipulator de medicamente, de banĭ publicĭ. S. n., pl. oare. Aparat întrebuințat în telegrafia electrică la transmis telegrame întrerupînd saŭ stabilind curentu. (V. receptor).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

manipulatoáre s. f., g.-d. art. manipulatoárei; pl. manipulatoáre

manipulatoáre s. f., g.-d. art. manipulatoárei; pl. manipulatoáre

manipulatór2 (aparat) s. n., pl. manipulatoáre

manipulatór (aparat) s. n., pl. manipulatoáre


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MANIPULATOR s. mînuitor. (~ de bani.)

Intrare: manipulatoare
substantiv feminin (F103)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • manipulatoare
  • manipulatoarea
plural
  • manipulatoare
  • manipulatoarele
genitiv-dativ singular
  • manipulatoare
  • manipulatoarei
plural
  • manipulatoare
  • manipulatoarelor
vocativ singular
  • manipulatoare
  • manipulatoareo
plural
  • manipulatoarelor
Intrare: manipulator (s.n.)
manipulator2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • manipulator
  • manipulatorul
  • manipulatoru‑
plural
  • manipulatoare
  • manipulatoarele
genitiv-dativ singular
  • manipulator
  • manipulatorului
plural
  • manipulatoare
  • manipulatoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

manipulator (aparat)

  • 1. Aparat cu care se apucă și se manipulează piesele calde într-o uzină sau într-un atelier.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • 2. Dispozitiv cu ajutorul căruia se stabilește sau se întrerupe circuitul electric la transmiterea semnalelor telegrafice.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • 3. Comutator electric comandat prin pedală.
    surse: MDN '00

etimologie:

manipulator, -oare (persoană) manipulatoare

etimologie: