2 intrări

7 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MANIERIZÁRE, manierizări, s. f. (Rar) Acțiunea de a se manieriza.V. manieriza.

MANIERIZÁRE, manierizări, s. f. (Rar) Acțiunea de a se manieriza.V. manieriza.

manierizare sf [At: DEX-S / P: ~ni-e~ / Pl: ~zări / E: manieriza] (Rar) Manifestare manieristă (5).

manierizáre s. f. (livr.) Folosirea abuzivă a aceluiași procedeu, tipar etc. ◊ „Mergând împotriva unei îndelungate manierizări, D.T. a semnalat cu discreție drama degradantă a acestei femei «descurcărețe».” Gaz. lit. 29 XI 62 p. 7 (din manieră)

MANIERIZÁ, manierizez, vb. I. (Rar; despre artiști) A se manifesta ca manierist. [Pr.: -ni-e-] – Manieră + suf. -iza.

MANIERIZÁ, manierizez, vb. I. (Rar; despre artiști) A se manifesta ca manierist. [Pr.: -ni-e-] – Manieră + suf. -iza.

manieriza vi [At: DEX-S / P: ~ni-e~ / Pzi: ~zez / E: manieră + -iza] (Rar; d. artiști) A se manifesta ca manieriști.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

manierizáre s. f., g.-d. art. manierizării; pl. manierizări

manierizá vb. (sil. -ni-e-), ind. prez. 1 sg. manierizéz, 3 sg. și pl. manierizeáză

Intrare: manierizare
manierizare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • manierizare
  • manierizarea
plural
  • manierizări
  • manierizările
genitiv-dativ singular
  • manierizări
  • manierizării
plural
  • manierizări
  • manierizărilor
vocativ singular
plural
Intrare: manieriza
  • silabație: ma-ni-e- info
verb (V201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • manieriza
  • manierizare
  • manierizat
  • manierizatu‑
  • manierizând
  • manierizându‑
singular plural
  • manierizea
  • manierizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • manierizez
(să)
  • manierizez
  • manierizam
  • manierizai
  • manierizasem
a II-a (tu)
  • manierizezi
(să)
  • manierizezi
  • manierizai
  • manierizași
  • manierizaseși
a III-a (el, ea)
  • manierizea
(să)
  • manierizeze
  • manieriza
  • manieriză
  • manierizase
plural I (noi)
  • manierizăm
(să)
  • manierizăm
  • manierizam
  • manierizarăm
  • manierizaserăm
  • manierizasem
a II-a (voi)
  • manierizați
(să)
  • manierizați
  • manierizați
  • manierizarăți
  • manierizaserăți
  • manierizaseți
a III-a (ei, ele)
  • manierizea
(să)
  • manierizeze
  • manierizau
  • manieriza
  • manierizaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

manierizare

  • 1. rar Acțiunea de a se manieriza.
    surse: DEX '98 DEX '09

etimologie:

  • vezi manieriza
    surse: DEX '98 DEX '09

manieriza

  • 1. rar (Despre artiști) A se manifesta ca manierist.
    surse: DEX '09 DEX '98

etimologie:

  • Manieră + sufix -iza.
    surse: DEX '98 DEX '09