8 definiții pentru mangură
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
mangură [At: CABA, SĂL. / V: aman~, ~goră, zman~ / Pl: ~ri / E: ns cf mg mangor, mangur] 1 (Trs) Fărâmă. 2 (Îlav) Nici o ~ Deloc.
MANGURĂ, manguri, s. f. (Reg.) Bucățică, firimitură. – Comp. sb. mangura „ban de aramă”.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de claudia
- acțiuni
mangoră sf vz mangură
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
zmangură sf vz mangură[1] modificată
- În original, incorect tipărit: vz smangură — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
MANGURĂ s. v. bucățică, fărâmă, pic.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
mangură s. v. BUCĂȚICĂ. FĂRÎMĂ. PIC.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare neclasificate
Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.
MÁNGURĂ s. f. (Transilv.) Fărîmă, bucățică ; strop. V. m a n g o t ă. Cf. CABA, SĂL. N-am nici o mangurâ de pită la casă. Com. din FRATA-CLUJ, cf. PAȘCA, GL., LEXIC. REG. 9. ◊ Loc. adv. Nici o mangură = de loc, de fel, nici un pic. Nici acum nu ne merge mai bine nici o mangură. MAT. DIALECT. I, 24. - Pl.: manguri. – Și: mángoră (VAIDA), zmángură (VICIU, GL.), amángură (MAT. DIALECT. I, 24) s. f. – Cf. magh. m á n g o r, m a n g u r.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MÁNGORĂ s. f. v. mangură.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
| substantiv feminin (F43) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
mangură, mangurisubstantiv feminin
- 1. Bucățică, firimitură, pic. DLRMsinonime: bucățică firimitură pic
etimologie:
- mangura „ban de aramă”. DLRM
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.