12 definiții pentru mangaliță


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

mangaliță sf [At: (a. 1845) DOC. EC. 860 / V: (reg) ~gol~, ~gul~ (A și: ~guliță), măngăleț sm, măngăl~ (A și: măngăliță), măngul~, mângăl~, mănguleț sm, mongol~ / A și: mangaliță, mangaliță / Pl: ~țe / E: mg mangalica, mongalica, srb mangulica] 1 Rasă de porci cu părul creț, cu râtul și picioarele scurte, cu urechile lungi și clăpăuge Si: (îrg) mangul (1). 2 (Prc) Porc din rasa mangaliță (1) Vz mongol2.

MANGÁLIȚĂ, mangalițe, s. f. Rasă de porci de mărime mijlocie, cu rât scurt și ascuțit, cu picioarele scurte și cu păr creț; porc care face parte din această rasă. – Din magh. mangalica.

MANGÁLIȚĂ, mangalițe, s. f. Rasă de porci de mărime mijlocie, cu rât scurt și ascuțit, cu picioarele scurte și cu păr creț; porc care face parte din această rasă. – Din magh. mangalica.

MANGÁLIȚĂ s. f. Numele unei rase de porci cu botul lung și părul creț. – Variantă: mangóliță (PAMFILE, la CADE) s. f.

MANGÁLIȚĂ f. Rasă de porci, de mărime mijlocie, crescută pentru grăsime. /<ung. mangalica

mangaliță f. varietate de porci cu părul alb și creț, cu botul și picioarele scurte. [Ung. MANGALICA].

măngăleț sm vz mangaliță

măngăliță sf vz mangaliță

mănguliță sf vz mangaliță


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

mangáliță s. f., g.-d. art. mangáliței; pl. mangálițe

mangáliță s. f., g.-d. art. mangáliței; pl. mangálițe


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MANGÁLIȚĂ s. (ZOOL.) (înv. și reg.) mangul. (~ este o rasă de porci.)

MANGALIȚĂ s. (ZOOL.) (înv. și reg.) mangul. (~ este o rasă de porci.)

Intrare: mangaliță
mangaliță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mangaliță
  • mangalița
plural
  • mangalițe
  • mangalițele
genitiv-dativ singular
  • mangalițe
  • mangaliței
plural
  • mangalițe
  • mangalițelor
vocativ singular
plural