20 de definiții pentru malign malin


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MALÍGN, -Ă adj. 1. (Învechit) Care face rău; răutăcios. Germanii cei vechi avea și ei spirite benefice și maline. Spiritele cele maline se numeau gnomi și simțeau cea mai mare plăcere a șicana pe muritori. FILIMON, O. II, 185, cf. 160, COSTINESCU. 2. (Despre boli, în opoziție cu benign) De natură gravă, foarte primejdios. DICȚ. ◊ Tumoare malignă = tumoare canceroasă. A ști ce este cancerul înseamnă în primul rînd a cunoaște particularitățile pe care le prezintă schimbul de substanțe în tumorile maligne. CONTEMP. 1956, nr. 492, 5/3. Pustulă malignă = dalac. Cf. DICȚ. - Pl.: maligni, -e. - Și: (învechit) malín, -ă adj. – Din lat. malignus. – Cf. fr. m a l i n, – g n e.

MALÍGN, -Ă, maligni, -e, adj. (Despre boli sau procese patologice) De natură gravă, care evoluează spre agravare. ◊ Tumoare malignă = tumoare canceroasă. Pustulă malignă = dalac. ♦ (Rar) Înclinat spre rău, care face rău. [Var.: (înv.) malín, -ă adj.] – Din lat. malignus. Cf. fr. malin.

malign, ~ă a [At: FILIMON, O. II, 185 / V: (înv) ~lin / Pl: ~i, ~e / E: lat malignus, fr malin, -igne] 1 (Înv) Care face rău Si: răutăcios. 2 (D. boli; îoc benign) De natură gravă, foarte primejdios. 3 (Îs) Tumoare ~ă Tumoare canceroasă. 4 (Îs) Pustulă ~ă Antrax.

MALÍGN, -Ă, maligni, -e, adj. (Despre boli) De natură gravă, foarte primejdios. ◊ Tumoare malignă = tumoare canceroasă. Pustulă malignă = dalac. ♦ (Rar) Înclinat spre rău, care face rău. [Var.: (înv.) malín, -ă adj.] – Din lat. malignus. Cf. fr. malin.

MALÍGN, -Ă, maligni, -e, adj. (Despre boli, mai ales despre tumori, în opoziție cu benign) De natură gravă, foarte primejdioasă. A ști ce este cancerul înseamnă în primul rînd a cunoaște particularitățile pe care le prezintă schimbul de substanțe în tumorile maligne. CONTEMPORANUL, S. II, 1956, nr. 492, 5/3. ◊ Pustula malignă = dalac.

MALÍGN, -Ă adj. (Despre boli; op. benign) Grav, periculos, primejdios. ◊ Tumoare malignă = tumoare canceroasă; pustulă malignă = antrax. ♦ (Rar) Înclinat spre rău. [< lat. malignus, cf. fr. maligne].

MALÍGN, -Ă adj. (despre boli, procese patologice) de natură gravă. ◊ (fig.) rău, cu influență vătămătoare. (< fr. maligne, lat. malignus)

MALÍGN ~ă (~i, ~e) (despre boli) Care este deosebit de grav. Tumoare ~ă. /<lat. malignus, lat. malin

*malígn, -ă adj. (lat. malignus, d. malus, răŭ. V. benign). Grav, periculos, vătămător, vorbind de boale: dalacu se numește și „pustulă malignă”. Adv. În mod malign.

MALÍN, -Ă adj. v. malign.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

malígn adj. m., pl. malígni; f. malígnă, pl. malígne

malígn adj. m., pl. malígni; f. sg. malígnă, pl. malígne


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MALÍGN adj. 1. v. incurabil. 2. grav, greu, periculos, primejdios, serios, (rar) sever, (fam.) urât. (O boală ~; o formă ~ a bolii.)

MALIGN adj. (MED.) grav, greu, periculos, primejdios, serios, (rar) sever, (fam.) urît. (O boală ~; o formă ~ a bolii.)

PUSTULĂ MALÍGNĂ s. v. antrax.

PUSTULĂ MALIGNĂ s. (MED., MED. VET.) antrax, cărbune, dalac, (reg.) armurare, armurariță, bubă (neagră, rea), marmură, răsfug, talan, bășică rea, sînge mohorît, (prin Munt.) pripit, (prin Ban. și Munt.) spurcat, (înv.) serpengea.

Intrare: malign
malign adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • malign
  • malignul
  • malignu‑
  • malignă
  • maligna
plural
  • maligni
  • malignii
  • maligne
  • malignele
genitiv-dativ singular
  • malign
  • malignului
  • maligne
  • malignei
plural
  • maligni
  • malignilor
  • maligne
  • malignelor
vocativ singular
plural
malin1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • malin
  • malinul
  • malinu‑
  • mali
  • malina
plural
  • malini
  • malinii
  • maline
  • malinele
genitiv-dativ singular
  • malin
  • malinului
  • maline
  • malinei
plural
  • malini
  • malinilor
  • maline
  • malinelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

malign malin

  • 1. (Despre boli sau procese patologice) De natură gravă, care evoluează spre agravare.
    exemple
    • A ști ce este cancerul înseamnă în primul rînd a cunoaște particularitățile pe care le prezintă schimbul de substanțe în tumorile maligne. CONTEMPORANUL, S. II, 1956, nr. 492, 5/3.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Tumoare malignă = tumoare canceroasă.
      surse: DEX '09 DEX '98 DN
    • 1.2. Pustulă malignă = antrax dalac (boală)
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 1.3. rar Înclinat spre rău, care face rău.
      surse: DEX '09 DEX '98 DN sinonime: răutăcios

etimologie: