warning
Forma maierană este o variantă a lui maghiran.

2 intrări

74 de definiții

din care

Explicative DEX

MAGHIRAN, maghirani, s. m. Plantă erbacee din familia labiatelor, cu flori roșietice sau albe, cultivată uneori în grădini pentru mirosul ei plăcut (Origanum majorana). [Var.: măgheran, măghiran s. m.] – Din germ. Mageran.

MAGHIRAN, maghirani, s. m. Plantă erbacee din familia labiatelor, cu flori roșietice sau albe, cultivată uneori în grădini pentru mirosul ei plăcut (Origanum majorana). [Var.: măgheran, măghiran s. m.] – Din germ. Mageran.

maghiran sm [At: ANON. CAR. / V: (pop) ~gher~, ~rean, măg~, măgher~, (reg) mader~, ~ior~, ~ger~, ~gerean, maier~, maiera sf maior~, major~, maiur~, mădăr~, măder~, măger~, măgerean, ~gior~, măier~, măiera sf, măierean, măir~, meghe~, megherean, meir~ sn, mighirean / Pl: ~i / E: ger Mageran, Majoran, Meiran] 1 (Șîc maioran-de-iarnă) Plantă erbacee din familia labiatelor, cu flori roșietice sau albe, cultivată uneori în grădini pentru mirosul ei plăcut (Origanum majorana). 2 (Bot; îae; pre) Floare a maghiranului (1). 3 (Bot; reg; îc) Măgheran-buburuzos Specie de maghiran (1) foarte aromatic. 4 (Bot; reg; șîc majoran-sălbatic) Sovârv (Origanum vulgare).

MAGHIRAN s. m. (Și în forma măghiran) Plantă erbacee din familia labiatelor, cu flori roșiatice sau albe, cultivată în grădini pentru mirosul ei plăcut (Origanum majorana). Foaie verde maghiran Ș-o cracă de leuștean. TEODORESCU, P. P. 303. – Variante: măgheran (ANGHEL, Î. G. 13), măghiran, măderan (JARNÍK-BÎRSEANU, D. 32) s. m.

MAGHIRAN ~i m. Plantă erbacee înaltă, cu flori albe sau roșii, folosită în farmacie și parfumerie. /<germ. Mageran

maghirán (vest) și măghirán (est) m. (rut. magerán, rus. maerán, germ. majoran, meieran, fr. marjolaine, pv. majorana, it. majorana și maggiorana, ngr. [d. it.] matzurána, d. lat. amáracus, care e vgr. amárakos, maghiran, infl. de lat. major, maĭ mare, de unde s’a făcut mlat. majorana). O plantă erbacee labiată originară din nordul Africiĭ și cultivată prin grădinĭ (origanum majorana).

MĂGHERAN s. m. v. maghiran.

MĂGHERAN s. m. v. maghiran.

MĂGHERAN s. m. v. maghiran.

MĂGHIRAN s. m. v. maghiran.

MĂGHIRAN s. m. v. maghiran.

MĂGHIRAN s. m. v. maghiran.

maderan sn vz maghiran

mageran sm vz maghiran

magerean sm vz maghiran

magheran sm vz maghiran

maghioran sm vz maghiran

maghir sm vz mager block

maghirean sm vz maghiran

magioran sm vz maghiran

maieran sm vz maghiran

maiera sf vz maghiran

maioran sm vz maghiran

maiuran sm vz maghiran

majoran sm vz maghiran

mădăran sm vz maghiran

măderan sm vz maghiran

măgeran sm vz maghiran

măgerean sm vz maghiran

măgheran sm vz maghiran

măghiran sm vz maghiran

măieran1 sm vz maghiran

măiera sf vz maghiran

măierean2 sm vz maghiran

măiran sm vz maghiran

megheran sn vz maghiran

megherean sn vz maghiran

meiran sm vz maghiran

mighirean sm vz maghiran

MADERAN s. m. v. maghiran.

magheran m. plantă aromatică din fam. labiatelor, se cultivă adesea prin florării (Origanum majorana). [Rus. MAĬERANŬ].

măghirán, V. maghiran.

Ortografice DOOM

maghiran s. m., pl. maghirani

maghiran s. m., pl. maghirani

maghiran s. m., pl. maghirani

Etimologice

măghiran (măghirani), s. m. – Plantă (Origanum majorana). – Var. magheran. Lat. med. maiorana, prin intermediul it. maggiorana, și de aici pe cale necunoscută, poate ngr. (cf. ματζουράνα) sau sl. (cf. rut. mageran), cf. fr. marjolaine, sp. mejorana (REW 398), germ. Majoran, Meieran. Der. directă din it. (Pascu, Beiträge, 8; Candrea) sau din germ. este puțin probabilă, cea din rut. (Scriban) nu este suficientă pentru a explica extensiunea cuvîntului rom.

Jargon

MAGHIRAN, maghirani, s.m. 1. Plantă erbacee cultivată, înaltă de 20-30 cm, cu flori albe sau roșietice (Origanum majorana sau Majorana hortensis), pop. măgheran; utilizată în farmacie și parfumarie, iar în țările scandinave, în Germania și Austria și ca plantă condimentară pentru asezonarea preparatelor din carne cu sos; 2. Maghiranul sălbatic, pop. sovârf, arigan (Origanum vulgare), mult mai piperat la gust, este preferat ca plantă condimentară în țările mediteraneene, mai ales în Italia și Grecia, numit (it.) origano sau (ngr.) rigani; se comercializează ca (engl.) oregano.

Sinonime

măghiran-sălbatic s. v. SOVÎRF.

Regionalisme / arhaisme

măghirán, s.m. v. măieran.

măghiran, s.m. – v. măieran.

măderan, -i, (măghiran), s.m. – (bot.) Plantă erbacee cu flori mici, roz-roșiatice, cu miros plăcut (Majorana hortensis). În med. pop. se folosește sub formă de ceai pentru stimularea digestiei, combaterea stărilor nervoase și a insomniilor, în calmarea bătăilor de inimă și în bolile femeiești. – Lat. maiorana, prin intermediul germ. Mageran, magh. majoranna.

Tezaur

MAGHIRAN s. m. (Bot.) 1. (Și, neobișnuit, în sintagma maioran de iarnă, DDRF) Plantă erbacee din familia labiatelor, cu flori roșietice sau albe, cultivată uneori în grădini pentru mirosul ei plăcut (Origanum majorana); p. r e s t r. floarea acestei plante. Cf. ANON. CAR. Așijderea ierburile ceale mirositoare. . . măgeranul, busuiocul. ECONOMIA, 124/12, cf. 89/7. La Geneva,... rosmarinul, maghiranul și levantul nu sînt buruiene. CODRU-DRĂGUȘANU, V. 178. Iată mintă, săbiuță. . . , maioran. NEGRUZZI, S. I, 97. Oale cu magioran, mintă, calapăr. id. ib. 323. Glastre de flori, printre care se deosibeau mai ales: maghirani, trandafiri și cîțiva endrișaimi. FiLiMON, O. I, 186, cf. 264. Au înflorit iar măgheranii și n-a prins nimene de veste. ANGHEL, Î. G. 13, cf. 14. Frunză verde magheran, Voinicel mehedințean, Sum născut pe frunzi de fag, Ca să fiu la lume drag. POP., ap. HASDEU, I. C. I, 27. Foaiâ verde maghiran Ș-o cracă de leuștean, În credință, de știam, Nu mă mai amurezam. TEODORESCU, P. P. 303. De la mândra mea de vale, Mîndru măderan răsare. JARNIK-BÎRSEANU, D. 32. Maioran crescut în iarbă, Rău îți stă june cu barbă.MARIAN, NU, 12, cf. id. NA. 313, id. Î. 336. Floricea de maioran, Drâguța-i de-amu-i un an. RETEGANUL, TR. 141. Măgierean cu fir ciuntat, Văd, bade, că m-ai lăsat. id. ib. 158. Frundzuleana magheran, Năcăjesc mai mult di-un an, Și fac pelinu zahar, Șî pelinu-i tot amar. ȘEZ. III, 21. Foaie verde maghiran, De ce, neică, nu muream, Cînd eram copil d-un an? MAT. FOLK. 223, cf. ȘEZ. XIV, 140. Măieran umbră să-i țîie. ȚIPLEA, P. P. 12, cf. BUD, P. P. 68. Haidă, soro, la poiană, Să culezem maierană. DENSUSIANU, Ț. H. 168. Mădăran crescut în iarbă, Să cinstesc omul de treabă. BÎRLEA, C. P. 277, cf. id. B. 60. Măderan crescut în iarbă, Măi mîndruluț d-ingă apă, Gurița ta mult mńi-i dragă, Că vorbești vorbe de treabă, T. PAPAHAGI, M. 23, cf. 12. Frunză verde maierană, Mi s-o dus badea cătană. GREGORIAN, CL. 30. Am un drăguț de vălean, Cu peană de măgheran. POP., AP. SIMiONESCU, FL. 405. ◊ Măgheran-buburuzos= specie de maghiran (1) foarte aromatic. Măgheran buburuzos, Mintenaș îi fi pe jos. BÎRLEA, C. P. 247. 2. (Neobișnuit, în forma majoran și în sintagma măghiran sălbatic, PĂCALĂ, M. R. 18) Sovîrf. Cf. DDRF. - Pl.: maghirani. – Și: (popular) magherán, maghireán, măghirán, măgherán, (regional) maghiorán (COTEANU, PL. 25), magerán (ALEXI, W.), magereán (H X 30), măgerán, măgereán, magiorán, maderán (ANT. LIT. POP. I, 85), mădărán, măderan, măirán (T. PAPAHAGI, M. 5), maierán (ALEXI, W.), măierán, măiereán (H X 198), maiorán, majorán, maiurán (BARCIANU, ALEXI, W.), megherán (PANȚU, PL.), meghereán (A V 15), mighiréan (PANȚU, PL.), meirán (TDRG) s. m.; maieránă, măieránă (DR. I, 362) s. f. – Din germ. Mageran, Majoran, Meiran. Cf. lat. Origanum majorana.

MADERÁN s. m. v. maghiran.

MAGERÁN s. m. v. maghiran.

MAGEREÁN s. m. v. maghiran.

MAGHERAN s. m. v. maghiran.

MAGHIORÁN s. m. v. maghiran.

MAGHIREÁN s. m. v. maghiran.

MAGIORÁN s. m. v. maghiran.

MAIERÁN s. m. v. maghiran.

MAIERA s. f. v. maghiran.

MAIORÁN s. m. v. maghiran.

MAIURÁN s. m. v. maghiran.

MAJORAN s. m. v. maghiran.

MĂDĂRÁN s. m. v. maghiran.

MĂDERÁN s. m. v. maghiran.

MĂGERAN s. m. v. maghiran.

MĂGEREÁN s. m. v. maghiran.

MĂGHERÁN s. m. v. maghiran.

MĂGHIRÁN s. m. v. maghiran.

MĂIERÁN1 s. m. v. maghiran.

MĂIERÁNĂ s. f. v. maghiran.

MĂIEREAN2 s. m. v. maghiran.

MĂIRÁN s. m. v. maghiran.

MEGHERÁN s. m. v. maghiran.

MEIRÁN s. m. v. maghiran.

MIGHIREÁN s. m. v. maghiran.

Intrare: maghiran
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • maghiran
  • maghiranul
  • maghiranu‑
plural
  • maghirani
  • maghiranii
genitiv-dativ singular
  • maghiran
  • maghiranului
plural
  • maghirani
  • maghiranilor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • măgheran
  • măgheranul
  • măgheranu‑
plural
  • măgherani
  • măgheranii
genitiv-dativ singular
  • măgheran
  • măgheranului
plural
  • măgherani
  • măgheranilor
vocativ singular
plural
mighirean
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
megheran
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
măiran
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
măierană
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
măgerean
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
meiran
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
megherean
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
măgeran
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
măderan
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
mădăran
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
maiuran
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
maioran
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
maierană
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
maieran
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
magioran
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
maghirean
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
maghir
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
maghioran
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
magheran
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
magerean
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
mageran
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • măghiran
  • măghiranul
  • măghiranu‑
plural
  • măghirani
  • măghiranii
genitiv-dativ singular
  • măghiran
  • măghiranului
plural
  • măghirani
  • măghiranilor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • maderan
  • maderanul
plural
  • maderani
  • maderanii
genitiv-dativ singular
  • maderan
  • maderanului
plural
  • maderani
  • maderanilor
vocativ singular
plural
măieran
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
măierean
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: măghiran
măghiran
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

maghiran, maghiranisubstantiv masculin

  • 1. Plantă erbacee din familia labiatelor, cu flori roșietice sau albe, cultivată uneori în grădini pentru mirosul ei plăcut (Origanum majorana). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Foaie verde maghiran Ș-o cracă de leuștean. TEODORESCU, P. P. 303. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.