6 definiții pentru magnetoterapie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MAGNETOTERAPÍE, magnetoterapii, s. f. (Med.) Fizioterapie cu ajutorul câmpurilor magnetice. – Din fr. magnétothérapie.

MAGNETOTERAPÍE, magnetoterapii, s. f. (Med.) Fizioterapie cu ajutorul câmpurilor magnetice. – Din fr. magnétothérapie.

magnetoterapie sf [At: DEX / Pl: -iz / E: fr magnétothérapie] (Med) Fizioterapie cu ajutorul câmpuriloir magnetice.

MAGNETOTERAPÍE s.f. (Med.) Fizioterapie făcută cu ajutorul magneților. [Gen. -iei. / < fr. magnétothérapie].

MAGNETOTERAPÍE s. f. fizioterapie cu ajutorul magneților. (< fr. magnétothérapie)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

magnetoterapíe s. f., g.-d. art. magnetoterapíei; pl. magnetoterapíi


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

MAGNETO- „magnet, magnetic”. ◊ gr. magnes, etos „magnet” > fr. magnéto-, germ. id., engl. id., it. id. > rom. magneto-.~biologie (v. bio, v. -logie1), s. f., ramură a biofizicii care studiază acțiunea cîmpurilor magnetice asupra materiei vii; ~cardiogramă (v. cardio-, v. -gramă), s. f., înregistrare a curenților produși de mușchii inimii, prin intermediul potențialelor ce apar la suprafața pielii; ~encefalogramă (v. encefalo-, v. -gramă), s. f., encefalogramă înregistrată pe baza cîmpului magnetic; ~fon (v. -fon), s. n., aparat de înregistrare și reproducere a sunetelor cu ajutorul unor benzi acoperite cu substanță feromagnetică; ~graf (v. -graf), s. n., aparat utilizat pentru înregistrarea variațiilor în timp ale cîmpului magnetic terestru; ~gramă (v. -gramă), s. f., diagramă realizată cu ajutorul unui magnetograf; ~metrie (v. -metrie1), s. f., 1. Parte a geofizicii care tratează despre magnetismul terestru. 2. Măsurare a mărimilor magnetice. 3. Metodă geofizică de prospecțiune a subsolurilor bogate în elemente sau minerale magnetice; ~metru (v. -metru1), s. n., instrument cu care se măsoară intensitatea cîmpului magnetic; ~pauză (v. -pauză), s. f., limită exterioară a magnetosferei; ~scop (v. -scop), s. n., aparat de înregistrare și de redare a imaginilor pe o bandă magnetică; ~sferă (v. -sferă), s. f., strat exterior al atmosferei terestre în care cîmpul magnetic exercită o acțiune intensă; ~terapie (v. -terapie), s. f., fizioterapie realizată cu ajutorul magneților; ~tropic (v. -tropic), adj., (despre organe vegetale) care se curbează sub influența magnetică.

Intrare: magnetoterapie
magnetoterapie substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • magnetoterapie
  • magnetoterapia
plural
  • magnetoterapii
  • magnetoterapiile
genitiv-dativ singular
  • magnetoterapii
  • magnetoterapiei
plural
  • magnetoterapii
  • magnetoterapiilor
vocativ singular
plural

magnetoterapie

  • 1. medicină Fizioterapie cu ajutorul câmpurilor magnetice.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: