8 definiții pentru magnanim


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

magnanim, ~ă a [At: BARCIANU / Pl: ~i, ~e / E: fr magnanime cf lat magnanimus] (Liv) Mărinimos.

MAGNANÍM, -Ă adj. Mărinimos, cu suflet nobil. [< fr. magnanime, cf. lat. magnanimus < magnus – mare, animus – suflet].

MAGNANÍM, -Ă adj. mărinimos, cu suflet nobil, generos. (< fr. magnanime, lat. magnanimus)

*magnánim, -ă adj. (lat. magnánimus, d. magnus, mare, și ánimus, suflet. V. unanim). Rar. Mărinimos. Adv. Cu mărinimie.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!magnaním (livr.) adj. m., pl. magnaními; f. magnanímă, pl. magnaníme

magnaním adj. m. (sil. mf. magn-), pl. magnaními; f. sg. magnanímă, pl. magnaníme


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MAGNANÍM adj. v. culant, darnic, generos, mărinimos.

magnanim adj. v. CULANT. DARNIC. GENEROS. MĂRINIMOS.

Intrare: magnanim
magnanim adjectiv
  • silabație: magn-
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • magnanim
  • magnanimul
  • magnanimu‑
  • magnani
  • magnanima
plural
  • magnanimi
  • magnanimii
  • magnanime
  • magnanimele
genitiv-dativ singular
  • magnanim
  • magnanimului
  • magnanime
  • magnanimei
plural
  • magnanimi
  • magnanimilor
  • magnanime
  • magnanimelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)